Sesiunea „Strategii europene de comunicare în pandemie”, Romanian Healthcare Communication Forum 2021: modele, bune practici, dificultăți și lecții învățate.

În cadrul primei ediții Romanian Healthcare Communication Forum, organizată pe 25 iunie la Hotel Caro (București) de BORO Communication (care din 2015 dezvoltă platforma și comunitatea spațiulmedical.ro), a treia sesiune discuții a fost dedicată modului în care diferite state europene au abordat comunicarea legată de pandemie respectiv măsurile sanitare și de prevenție adoptate, precum și reacțiile pe care le-a avut publicul.


Sesiunea a fost moderată de Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie și epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, care a prezentat și o analiză a rolului Bisericii Ortodoxe Române pe parcursul evoluției pandemiei și în cadrul campaniei de vaccinare anti-Covid-19.


Bareket Knafo – Șeful Misiunii Economice și Comerciale a Israelului în România, a subliniat faptul că pandemia a demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt colaborarea și dialogul la toate nivelurile societății, mai ales atunci când se încearcă rezolvarea unei probleme care ne afectează pe toți.


Prof. Itamar Grotto – fost director general adjunct în Ministerul Sănătății din Israel: Din Israel au venit până acum multe modele de bune practici legate de gestionarea pandemiei și a campaniei de vaccinare: 90% din persoanele peste 50 de ani sunt vaccinate, în total fiind imunizate 5,5 milioane de oameni, iar recent s-a adăugat și vaccinarea copiilor între 12-16 ani. Cum a reușit această țară să implementeze cu atât de mare succes campania de vaccinare și de monitorizare? În primul rând, s-a decis că centrele de vaccinare trebuie să fie aproape de oameni, accesibile, fără cozi de așteptare. Au fost prioritare persoanele de peste 60 de ani și personalul medical din prima linie, cu monitorizarea și raportarea efectelor secundare și a eficacității. De asemenea, din perspectiva comunicării s-au folosit mai multe strategii:


  • Transparență și disponibilitatea în timp real a informațiilor actualizate;
  • Atitudine proactivă din partea autorităților, „mereu cu un pas înainte” din perspectiva comunicării;
  • Decizii și măsuri restrictive bazate pe dovezi științifice;
  • Consens în rândul specialiștilor din sănătate și a liderilor publici legat de măsurile adoptate;
  • Monitorizare și răspuns față de comunicarea din mass-media;
  • Campanii naționale cu prezentatori profesioniști, în media tradiționale (TV, radio, ziare) dar și în new media (internet, social media, forumuri);
  • Call center;
  • Comunicare diferențiată pentru diferite grupuri de populație (populația arabă, cea ultra-ortodoxă, tinerii, etc.);
  • O aplicație de monitorizare a expunerii la cazuri de Covid-19;
  • Raportări privind eficacitatea vaccinului pe grupe de vârstă și pe anumite perioade după administrarea vaccinului;
  • A fost creat un call center pentru medici din domeniul vaccinării (care oferea un ghid de administrare, întrebări clinice, informații despre transport etc.);
  • Au fost integrate informațiile despre imunizarea anti-Covid-19 în registrul național de imunizare (existent în Israel dinaintea pandemiei).

De asemenea, autoritățile au analizat progresiv ce lecții s-au învățat pe parcursul evoluției pandemiei, printre concluzii numărându-se:


  • Necesitatea de a crea cutii mai mici pentru distribuția vaccinurilor;
  • Training pentru asistente și paramedici pentru administrarea vaccinului;
  • Monitorizarea progresivă a eficienței și a efectelor secundare ale vaccinului;
  • Faptul că necesitatea certificatului verde pentru revenirea la diferite activități sociale a contribuit la convingerea oamenilor să se vaccineze.

Dr. Gindrovel Dumitra – Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF (Societatea Națională a Medicilor de Familie) a prezentat câteva experiențe ale medicilor de familie, care sunt frecvent în contact direct cu pacienții de Covid-19 prin diagnosticarea inițială, tratamentul la domiciliu sau urmărirea post infecție.


Imediat după aprobarea vaccinului Pfizer, UMF Craiova a organizat un webinar la care au participat 1500 medici de familie din toată țara, care au primit informații despre acest vaccin. Una dintre consecințe a fost că 90% dintre medicii Spitalului Clinic de Urgență Craiova au decis să se vaccineze. Dacă personalul medical mediu s-a vaccinat în proporție de 50-60%, au fost însă probleme cu personalul auxiliar, care și acum este vaccinat doar în proporție de 25-30%. Principala cauză a acestei situații este un nivel scăzut de alfabetizare medicală în rândul acestei categorii de personal din sănătate.


Acum există însă și o aplicație dezvoltată cu OMS care are mai multe module, dintre care unul este dedicat comunicării interpersonale cu pacientul în vederea acceptării vaccinului împotriva Covid-19.


În România, de ceva vreme campania de vaccinare stagnează, în ciuda începutului promițător de acum câteva luni. În martie, studiile OMS arătau că 40% din populația României era de acord să se vaccineze. Politicile de sănătate care să stimuleze încrederea în vaccinare și să ofere informații populației trebuiau însă dezvoltate dinainte de pandemie, România având o problemă veche aici (nu întâmplător, de la noi a pornit recent cea mai severă epidemie de rujeolă din Europa, comunicarea medicală despre vaccinul antirujeolă nefiind un succes).


Pe de altă parte, medicii de familie au susținut de mai mulți ani ideea existenței unei celule de criză de comunicare în Ministerul Sănătății, iar necesitatea acesteia a fost reconfirmată de la începutul pandemiei, în cadrul căreia au existat deja mai multe crize de comunicare.


Dr. Valeria Herdea – Grupul de lucru Vaccine Advocacy al AREPMF -Asociația Română pentru Educație Pediatrică și Medicina de Familie și vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România: La noi nu există exercițiul informării medicale (și nu numai) și al respectării unor reguli comunitare. Argumentele raționale și științifice funcționează și nu prea. Endorsement-ul autorităților din păcate s-a relaxat, iar populația încă și mai mult.


Trebuie vorbit mult mai mult de responsabilitatea față de propria familie și de comunitate. Un argument cu o mai mare putere de convingere pro-vaccinare poate fi, spre exemplu, faptul că în ultimele săptămâni au crescut cazurile de pneumonii interstițiale la copii din familii unde părinții nu s-au vaccinat anti-Covid 19. Părinților trebuie să li se prezinte perspectiva că, dacă familia nu este vaccinată, chiar și copii pot suferi consecințe negative (contrar a ceea ce s-a crezut și încă se vehiculează legat de imunitatea naturală a copiilor).


Ștefan Dascălu – Moderator al acestei sesiuni, cercetător în imunologie și epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, Marea Britanie – a prezentat o analiză interesantă legată de rolul Bisericii Ortodoxe în pandemia Covid-19.


România are o situație unică în Europa: aproximativ 19 milioane de locuitori în țară și aproximativ 4 în străinătate, cel mai scăzut nivel de cheltuieli pe sănătate din PIB, cel mai ridicat procent de cauze de mortalitate tratabile și una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa. Răspunsul inițial al României la pandemie a fost destul de bun, în ciuda numărului mare de cetățeni întorși în țară din diaspora (care reprezentau, deci, risc de diseminare a virusului), prin măsurile restrictive impuse devreme în pandemie. A fost și destulă rumoare socială și nemulțumire, respectiv fake news.


Totodată, România este țara cea mai religioasă din Europa, 58% dintre adulți declarându-se „foarte religioși”. Biserica Ortodoxă se bucură de cea mai mare încredere a populației după armată (peste 60%), beneficiind și de canale de comunicare extinse (TV, radio, publicații proprii).

Au existat și evenimente nefericite în comunicarea BOR legată de pandemie și de vaccinare, în primul rând datorită unei proaste comunicări cu autoritățile în momentele oportune. În problema Împărtășaniei cu aceeași linguriță, comunicarea dinspre autorități spre Biserică nu a fost eficientă (nu s-au făcut consultări cu BOR pe acest subiect). Ca urmare, indicația de a se folosi linguri de unică folosință la Împărtășanie a fost interpretată ca o încălcare a libertății religioase și a stârnit numeroase opoziții virulente. Apoi a fost problema pelerinajelor, în principal cel de la Sf. Parascheva, la care participă în jur de 78.000 persoane: restricțiile de participare nu au fost gândite și comunicate în urma unor consultări cu BOR. Ca urmare, anul trecut legat de acest pelerinaj au existat nemulțumiri puternice în spațiul public și la Iași, proteste și aglomerări.


BOR a avut însă și multe activități care au sprijinit efortul autorităților în timpul pandemiei, spre exemplu acțiuni de caritate, donații, voluntariat. Paștele ortodox de anul trecut a fost mai bine organizat pentru că s-a permis ca Lumina să fie distribuită prin voluntari și cu supraveghere din partea autorităților, ceea ce a făcut să se respecte și normele sanitare, și obiceiurile asociate sărbătorii creștine. Acela a fost un exemplu de succes pentru colaborarea și dialogul autorităților cu BOR. E nevoie, așadar, de un dialog bidirecțional între autorități și Biserică pentru găsirea terenului comun și a modalităților optime de protejare a populației. BOR poate ajuta la optimizarea rezultatelor oricărei campanii de sănătate, inclusiv a vaccinării împotriva Covid-19.


Legat de vaccinare poziția BOR nu a fost de la bun început „pro”, într-un context în care, de-a lungul anilor mai mulți lideri religioși ai BOR au susținut refuzul vaccinării în general, iar autoritățile bisericești au tolerat astfel de atitudini. Aceste probleme trebuiau abordate împreună cu BOR mult înaintea pandemiei.


În decembrie 2020 a existat o întâlnire video între oficialii BOR și autoritățile de sănătate publică despre implementarea campaniei de vaccinare Covid. Abia în ianuarie au fost trimise materiale informative despre vaccinare spre cancelaria BOR, iar acestea au început să fie trimise clerului ortodox cu sprijinul oficial al Patriarhului. La câteva zile de la acea întâlnire, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a dat un comunicat de presă cu titlul „Vaccinarea împotriva Covid-19, între ezitare și speranță” și a existat și o emisiune la Trinitas TV. Ca urmare s-a constatat că mesajul despre vaccinare, așa cum era el la acel moment, atinsese un public anterior neatins.


Per total, BOR a susținut campania de vaccinare și măsurile de combatere a pandemiei atunci când autoritățile au inițiat un dialog eficient. Acest lucru a fost o dovadă și pentru ideea conform căreia canalele de comunicare ne-clasice (precum cele ale BOR) pot fi extrem de eficiente în situații de criză. S-au tras câteva concluzii referitoare la ce trebuie făcut în comunicarea dintre autorități și biserici?


  • Stabilirea și menținerea unui dialog și cu alte biserici care sunt încă reticente față de inițiativele de sănătate publică (spre exemplu ortodocșii de rit vechi)
  • Consolidarea canalelor de comunicare cu BOR și cu alte instituții religioase
  • Extinderea dialogului și legat de alte măsuri de sănătate publică (spre exemplu vaccinarea copiilor, programele de screening, etc.)

Sara Castellano – Psiholog Clinician, Assistance Publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP), cel mai mare grup de spitale din Europa și unul dintre cele mai mari din lume: Legat de gradul ridicat de ezitare față de vaccinare din Franța, nu s-a implementat o comunicare corectă de la început. Oamenii nu au știut cum să reacționeze, au existat (prea) multe opțiuni, chiar și acum, când Guvernul a ales vaccinarea cu Pfizer și a comunicat mai mult despre asta, există încă reticențe.


Franklin Apfel – Director General al World Health Communication Associates: World Health Communication Associates este un grup de asociații de lucrează în comunicarea de sănătate, oferind inclusiv sprijin OMS și diferitor state pentru gestionarea comunicării în pandemiei, în acest caz coagulând și oferind informații despre Covid-19 din toată lumea. Oamenii doresc informații despre cum să gestioneze situația, nu să audă numai povești negative/ dramatice. Ridicarea nivelul de alfabetizare legat de Covid (modul de a accesa, înțelege și folosi informațiile) trebuie să fie un obiectiv prioritar al campaniilor de comunicare de sănătate, și în acest scop asociația continuă să publice numeroase materiale zilnice despre situația sanitară și vaccinare.


Prof. Dr. Thomas Friemel – profesor de Media Use and Media Effects în cadrul departamentului de comunicare și cercetare mass-media de la Universitatea din Zurich, Elveția: Un studiu despre distanțarea socială, încrederea în informațiile autorităților, din media și cele interpersonale a arătat printre altele că neaderarea la vaccin a crescut pe măsură ce a fost mai ridicat și consumul de Facebook. S-a concluzionat, de asemenea, că normele sociale sunt un factor stimulator important al comportamentelor individuale preventive referitoare la sănătate și, de asemenea, că aceste norme sunt modelate prin comunicare. Câștigarea și menținerea încrederii populației este factorul determinant al complianței la respectarea măsurilor sanitare și acceptarea vaccinării.


Ștefan Sevastru – medic primar, Royal London Hospital, Marea Britanie: Niciun sistem medical din lume nu este, de fapt, bine pregătit pentru o astfel de pandemie, dar adaptările trebuie făcute din mers în mod cât mai eficient. În Marea Britanie, spre exemplu, există un registru al riscurilor de sănătate, iar în ultimul deceniu gripa s-a menținut pe primul loc. Cu toate acestea nu s-a investit suficient în informarea populației și stimularea vaccinării, iar aceste probleme s-au menținut și după începerea pandemiei.


În comunicare contează enorm elementul emoțional din mesaje, oricât de informative și raționale ar fi ele. „Vaccinul salvează vieți” e un mesaj informativ dar insuficient pentru a crea conexiuni emoționale cu marea masă a populației. Deci de acest factor de conexiune emoțională trebuie ținut cont în crearea de mesaje de sănătate.


Eunice Castro Seixas – Centrul de Cercetare în Sociologie Economică și Organizațională (SOCIUS), Științe și Management Social (CSG), Școala de Economie și Management din Lisabona (ISEG), Universitatea din Lisabona, Portugalia: Printre bunele practici în comunicarea de criză se numără furnizarea de informații actualizate și transparente către public, consecvența comunicării și comunicarea cu empatie (spre exemplu trebuie evitate mesajele transmise de comunicatori paternaliști, care dau vina pe oameni și nu empatizează cu oboseala psihică instalată în rândul populației).


Portugalia nu a respectat în mod optim aceste reguli, din păcate. Pe de altă parte, cercetătorii în științe sociale (psihologi, sociologi, antropologi) au un mare rol în astfel de situații și trebuie obligatoriu incluși în comunicarea de criză, fiind parteneri utili pentru autorități. Asta pentru că nu doar grupurile religioase, ci și diferite grupuri etnice sau din cadrul societății pot avea înțelegeri diferite ale mesajelor autorităților și au nevoie de comunicare adaptată, iar autoritățile pot beneficia de know-how-ul acestor specialiști pentru a înțelege mai bine publicurile cărora li se adresează și a creiona mai eficient mesajele de sănătate.


Romanian Healthcare Communication Forum 2021 a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.


Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria comunicare

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers