În cadrul primei ediții Romanian Healthcare Communication Forum, organizată pe 25 iunie la Hotel Caro (București) de BORO Communication (care din 2015 dezvoltă platforma și comunitatea spațiulmedical.ro), a treia sesiune discuții a fost dedicată modului în care diferite state europene au abordat comunicarea legată de pandemie respectiv măsurile sanitare și de prevenție adoptate, precum și reacțiile pe care le-a avut publicul.

Sesiunea a fost moderată de Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie și epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, care a prezentat și o analiză a rolului Bisericii Ortodoxe Române pe parcursul evoluției pandemiei și în cadrul campaniei de vaccinare anti-Covid-19.

Bareket Knafo – Șeful Misiunii Economice și Comerciale a Israelului în România, a subliniat faptul că pandemia a demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt colaborarea și dialogul la toate nivelurile societății, mai ales atunci când se încearcă rezolvarea unei probleme care ne afectează pe toți.

Prof. Itamar Grotto – fost director general adjunct în Ministerul Sănătății din Israel: Din Israel au venit până acum multe modele de bune practici legate de gestionarea pandemiei și a campaniei de vaccinare: 90% din persoanele peste 50 de ani sunt vaccinate, în total fiind imunizate 5,5 milioane de oameni, iar recent s-a adăugat și vaccinarea copiilor între 12-16 ani. Cum a reușit această țară să implementeze cu atât de mare succes campania de vaccinare și de monitorizare? În primul rând, s-a decis că centrele de vaccinare trebuie să fie aproape de oameni, accesibile, fără cozi de așteptare. Au fost prioritare persoanele de peste 60 de ani și personalul medical din prima linie, cu monitorizarea și raportarea efectelor secundare și a eficacității. De asemenea, din perspectiva comunicării s-au folosit mai multe strategii:

• Transparență și disponibilitatea în timp real a informațiilor actualizate;
• Atitudine proactivă din partea autorităților, „mereu cu un pas înainte” din perspectiva comunicării;
• Decizii și măsuri restrictive bazate pe dovezi științifice;
• Consens în rândul specialiștilor din sănătate și a liderilor publici legat de măsurile adoptate;
• Monitorizare și răspuns față de comunicarea din mass-media;
• Campanii naționale cu prezentatori profesioniști, în media tradiționale (TV, radio, ziare) dar și în new media (internet, social media, forumuri);
• Call center;
• Comunicare diferențiată pentru diferite grupuri de populație (populația arabă, cea ultra-ortodoxă, tinerii, etc.);
• O aplicație de monitorizare a expunerii la cazuri de Covid-19;
• Raportări privind eficacitatea vaccinului pe grupe de vârstă și pe anumite perioade după administrarea vaccinului;
• A fost creat un call center pentru medici din domeniul vaccinării (care oferea un ghid de administrare, întrebări clinice, informații despre transport etc.);
• Au fost integrate informațiile despre imunizarea anti-Covid-19 în registrul național de imunizare (existent în Israel dinaintea pandemiei).

De asemenea, autoritățile au analizat progresiv ce lecții s-au învățat pe parcursul evoluției pandemiei, printre concluzii numărându-se:

• Necesitatea de a crea cutii mai mici pentru distribuția vaccinurilor;
• Training pentru asistente și paramedici pentru administrarea vaccinului;
• Monitorizarea progresivă a eficienței și a efectelor secundare ale vaccinului;
• Faptul că necesitatea certificatului verde pentru revenirea la diferite activități sociale a contribuit la convingerea oamenilor să se vaccineze.

Dr. Gindrovel Dumitra – Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF (Societatea Națională a Medicilor de Familie) a prezentat câteva experiențe ale medicilor de familie, care sunt frecvent în contact direct cu pacienții de Covid-19 prin diagnosticarea inițială, tratamentul la domiciliu sau urmărirea post infecție.

Imediat după aprobarea vaccinului Pfizer, UMF Craiova a organizat un webinar la care au participat 1500 medici de familie din toată țara, care au primit informații despre acest vaccin. Una dintre consecințe a fost că 90% dintre medicii Spitalului Clinic de Urgență Craiova au decis să se vaccineze. Dacă personalul medical mediu s-a vaccinat în proporție de 50-60%, au fost însă probleme cu personalul auxiliar, care și acum este vaccinat doar în proporție de 25-30%. Principala cauză a acestei situații este un nivel scăzut de alfabetizare medicală în rândul acestei categorii de personal din sănătate.

Acum există însă și o aplicație dezvoltată cu OMS care are mai multe module, dintre care unul este dedicat comunicării interpersonale cu pacientul în vederea acceptării vaccinului împotriva Covid-19.

În România, de ceva vreme campania de vaccinare stagnează, în ciuda începutului promițător de acum câteva luni. În martie, studiile OMS arătau că 40% din populația României era de acord să se vaccineze. Politicile de sănătate care să stimuleze încrederea în vaccinare și să ofere informații populației trebuiau însă dezvoltate dinainte de pandemie, România având o problemă veche aici (nu întâmplător, de la noi a pornit recent cea mai severă epidemie de rujeolă din Europa, comunicarea medicală despre vaccinul antirujeolă nefiind un succes).

Pe de altă parte, medicii de familie au susținut de mai mulți ani ideea existenței unei celule de criză de comunicare în Ministerul Sănătății, iar necesitatea acesteia a fost reconfirmată de la începutul pandemiei, în cadrul căreia au existat deja mai multe crize de comunicare.

Dr. Valeria Herdea – Grupul de lucru Vaccine Advocacy al AREPMF -Asociația Română pentru Educație Pediatrică și Medicina de Familie și vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România: La noi nu există exercițiul informării medicale (și nu numai) și al respectării unor reguli comunitare. Argumentele raționale și științifice funcționează și nu prea. Endorsement-ul autorităților din păcate s-a relaxat, iar populația încă și mai mult.

Trebuie vorbit mult mai mult de responsabilitatea față de propria familie și de comunitate. Un argument cu o mai mare putere de convingere pro-vaccinare poate fi, spre exemplu, faptul că în ultimele săptămâni au crescut cazurile de pneumonii interstițiale la copii din familii unde părinții nu s-au vaccinat anti-Covid 19. Părinților trebuie să li se prezinte perspectiva că, dacă familia nu este vaccinată, chiar și copii pot suferi consecințe negative (contrar a ceea ce s-a crezut și încă se vehiculează legat de imunitatea naturală a copiilor).

Ștefan Dascălu – Moderator al acestei sesiuni, cercetător în imunologie și epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, Marea Britanie – a prezentat o analiză interesantă legată de rolul Bisericii Ortodoxe în pandemia Covid-19.

România are o situație unică în Europa: aproximativ 19 milioane de locuitori în țară și aproximativ 4 în străinătate, cel mai scăzut nivel de cheltuieli pe sănătate din PIB, cel mai ridicat procent de cauze de mortalitate tratabile și una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa. Răspunsul inițial al României la pandemie a fost destul de bun, în ciuda numărului mare de cetățeni întorși în țară din diaspora (care reprezentau, deci, risc de diseminare a virusului), prin măsurile restrictive impuse devreme în pandemie. A fost și destulă rumoare socială și nemulțumire, respectiv fake news.

Totodată, România este țara cea mai religioasă din Europa, 58% dintre adulți declarându-se „foarte religioși”. Biserica Ortodoxă se bucură de cea mai mare încredere a populației după armată (peste 60%), beneficiind și de canale de comunicare extinse (TV, radio, publicații proprii).

Au existat și evenimente nefericite în comunicarea BOR legată de pandemie și de vaccinare, în primul rând datorită unei proaste comunicări cu autoritățile în momentele oportune. În problema Împărtășaniei cu aceeași linguriță, comunicarea dinspre autorități spre Biserică nu a fost eficientă (nu s-au făcut consultări cu BOR pe acest subiect). Ca urmare, indicația de a se folosi linguri de unică folosință la Împărtășanie a fost interpretată ca o încălcare a libertății religioase și a stârnit numeroase opoziții virulente. Apoi a fost problema pelerinajelor, în principal cel de la Sf. Parascheva, la care participă în jur de 78.000 persoane: restricțiile de participare nu au fost gândite și comunicate în urma unor consultări cu BOR. Ca urmare, anul trecut legat de acest pelerinaj au existat nemulțumiri puternice în spațiul public și la Iași, proteste și aglomerări.

BOR a avut însă și multe activități care au sprijinit efortul autorităților în timpul pandemiei, spre exemplu acțiuni de caritate, donații, voluntariat. Paștele ortodox de anul trecut a fost mai bine organizat pentru că s-a permis ca Lumina să fie distribuită prin voluntari și cu supraveghere din partea autorităților, ceea ce a făcut să se respecte și normele sanitare, și obiceiurile asociate sărbătorii creștine. Acela a fost un exemplu de succes pentru colaborarea și dialogul autorităților cu BOR. E nevoie, așadar, de un dialog bidirecțional între autorități și Biserică pentru găsirea terenului comun și a modalităților optime de protejare a populației. BOR poate ajuta la optimizarea rezultatelor oricărei campanii de sănătate, inclusiv a vaccinării împotriva Covid-19.

Legat de vaccinare poziția BOR nu a fost de la bun început „pro”, într-un context în care, de-a lungul anilor mai mulți lideri religioși ai BOR au susținut refuzul vaccinării în general, iar autoritățile bisericești au tolerat astfel de atitudini. Aceste probleme trebuiau abordate împreună cu BOR mult înaintea pandemiei.

În decembrie 2020 a existat o întâlnire video între oficialii BOR și autoritățile de sănătate publică despre implementarea campaniei de vaccinare Covid. Abia în ianuarie au fost trimise materiale informative despre vaccinare spre cancelaria BOR, iar acestea au început să fie trimise clerului ortodox cu sprijinul oficial al Patriarhului. La câteva zile de la acea întâlnire, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a dat un comunicat de presă cu titlul „Vaccinarea împotriva Covid-19, între ezitare și speranță” și a existat și o emisiune la Trinitas TV. Ca urmare s-a constatat că mesajul despre vaccinare, așa cum era el la acel moment, atinsese un public anterior neatins.

Per total, BOR a susținut campania de vaccinare și măsurile de combatere a pandemiei atunci când autoritățile au inițiat un dialog eficient. Acest lucru a fost o dovadă și pentru ideea conform căreia canalele de comunicare ne-clasice (precum cele ale BOR) pot fi extrem de eficiente în situații de criză. S-au tras câteva concluzii referitoare la ce trebuie făcut în comunicarea dintre autorități și biserici?

• Stabilirea și menținerea unui dialog și cu alte biserici care sunt încă reticente față de inițiativele de sănătate publică (spre exemplu ortodocșii de rit vechi)
• Consolidarea canalelor de comunicare cu BOR și cu alte instituții religioase
• Extinderea dialogului și legat de alte măsuri de sănătate publică (spre exemplu vaccinarea copiilor, programele de screening, etc.)

Sara Castellano – Psiholog Clinician, Assistance Publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP), cel mai mare grup de spitale din Europa și unul dintre cele mai mari din lume: Legat de gradul ridicat de ezitare față de vaccinare din Franța, nu s-a implementat o comunicare corectă de la început. Oamenii nu au știut cum să reacționeze, au existat (prea) multe opțiuni, chiar și acum, când Guvernul a ales vaccinarea cu Pfizer și a comunicat mai mult despre asta, există încă reticențe.

Franklin Apfel – Director General al World Health Communication Associates: World Health Communication Associates este un grup de asociații de lucrează în comunicarea de sănătate, oferind inclusiv sprijin OMS și diferitor state pentru gestionarea comunicării în pandemiei, în acest caz coagulând și oferind informații despre Covid-19 din toată lumea. Oamenii doresc informații despre cum să gestioneze situația, nu să audă numai povești negative/ dramatice. Ridicarea nivelul de alfabetizare legat de Covid (modul de a accesa, înțelege și folosi informațiile) trebuie să fie un obiectiv prioritar al campaniilor de comunicare de sănătate, și în acest scop asociația continuă să publice numeroase materiale zilnice despre situația sanitară și vaccinare.

Prof. Dr. Thomas Friemel – profesor de Media Use and Media Effects în cadrul departamentului de comunicare și cercetare mass-media de la Universitatea din Zurich, Elveția: Un studiu despre distanțarea socială, încrederea în informațiile autorităților, din media și cele interpersonale a arătat printre altele că neaderarea la vaccin a crescut pe măsură ce a fost mai ridicat și consumul de Facebook. S-a concluzionat, de asemenea, că normele sociale sunt un factor stimulator important al comportamentelor individuale preventive referitoare la sănătate și, de asemenea, că aceste norme sunt modelate prin comunicare. Câștigarea și menținerea încrederii populației este factorul determinant al complianței la respectarea măsurilor sanitare și acceptarea vaccinării.

Ștefan Sevastru – medic primar, Royal London Hospital, Marea Britanie: Niciun sistem medical din lume nu este, de fapt, bine pregătit pentru o astfel de pandemie, dar adaptările trebuie făcute din mers în mod cât mai eficient. În Marea Britanie, spre exemplu, există un registru al riscurilor de sănătate, iar în ultimul deceniu gripa s-a menținut pe primul loc. Cu toate acestea nu s-a investit suficient în informarea populației și stimularea vaccinării, iar aceste probleme s-au menținut și după începerea pandemiei.

În comunicare contează enorm elementul emoțional din mesaje, oricât de informative și raționale ar fi ele. „Vaccinul salvează vieți” e un mesaj informativ dar insuficient pentru a crea conexiuni emoționale cu marea masă a populației. Deci de acest factor de conexiune emoțională trebuie ținut cont în crearea de mesaje de sănătate.

Eunice Castro Seixas – Centrul de Cercetare în Sociologie Economică și Organizațională (SOCIUS), Științe și Management Social (CSG), Școala de Economie și Management din Lisabona (ISEG), Universitatea din Lisabona, Portugalia: Printre bunele practici în comunicarea de criză se numără furnizarea de informații actualizate și transparente către public, consecvența comunicării și comunicarea cu empatie (spre exemplu trebuie evitate mesajele transmise de comunicatori paternaliști, care dau vina pe oameni și nu empatizează cu oboseala psihică instalată în rândul populației).

Portugalia nu a respectat în mod optim aceste reguli, din păcate. Pe de altă parte, cercetătorii în științe sociale (psihologi, sociologi, antropologi) au un mare rol în astfel de situații și trebuie obligatoriu incluși în comunicarea de criză, fiind parteneri utili pentru autorități. Asta pentru că nu doar grupurile religioase, ci și diferite grupuri etnice sau din cadrul societății pot avea înțelegeri diferite ale mesajelor autorităților și au nevoie de comunicare adaptată, iar autoritățile pot beneficia de know-how-ul acestor specialiști pentru a înțelege mai bine publicurile cărora li se adresează și a creiona mai eficient mesajele de sănătate.

Romanian Healthcare Communication Forum 2021 a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.

Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021, Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.