Patologii și tratamente ale comunicării medicale în pandemie – Sesiunea „Managementul infodemiei”, Romanian Healthcare Communication Forum 2021

În cadrul primei ediții a Romanian Healthcare Communication Forum, organizată pe 25 iunie la Hotel Caro (București) de BORO Communication (care din 2015 dezvoltă platforma și comunitatea spațiulmedical.ro), o sesiune de discuții a fost dedicată infodemiei – termen născut din contopirea cuvintelor „informație” și „pandemie” care se referă la diseminarea rapidă a unui mix de informații corecte și false (greșite sau intenționat create ca false) despre o criză din sănătate, în acest caz pandemia de Covid-19.


Științele comunicării erau preocupate de fake news încă dinainte de pandemie, însă această perioadă a accentuat problema și i-a dat un context nou și canale de comunicare mai extinse. Motiv pentru care și analiza tipurilor de public, a evoluției fake news și a modalităților celor mai eficiente de comunicare a informațiilor corecte trebuie să facă parte din strategia de combatere a pandemiei.


Discuțiile au fost extrem de aplicate, cu analize și exemple oferite de specialiști în comunicare, științe sociale, comunicare digitală, IT și neuroștiințe, concluzia fiind că comunicarea de sănătate legat de pandemie, de vaccinarea anti-Covid-19, dar și pentru alte situații de sănătate publică, trebuie să se bazeze pe cunoașterea și adresarea în mod țintit a diferitelor tipuri de public din cadrul societății, pe înțelegerea modului în care acestea sunt capabile să proceseze și să accepte informațiile și, de asemenea, pe o analiză continuă a evoluției fake news și a infodemiei.

Mai multe informații despre speakerii acestei sesiuni dar și ceilalți invitați din cadrul forumului puteți găsi aici.


Prof. Dumitru Borțun – Președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice a vorbit despre faptul că războiul informațional este în realitate un război între interpretări, unul al semioticii. Omul acordă numeroase semnificații diferite lumii, informațiilor, persoanelor, iar asta îi modifică realitatea și alegerile. Prof. Borțun a punctat pertinent mai multe erori făcute în comunicarea medicală din pandemie de până acum, printre care:


  1. Faptul că nu s-a plecat de la diferența dintre cunoașterea științifică și cea comună (care e cuibul prejudecăților și iluziilor, căci nu folosește gândirea critică, ci cea naturală, deziderativă – wishful thinking- care te duce, conștient sau nu, doar la concluziile pe care ți le dorești). E important de înțeles că oamenii conflictuali care se ceartă pentru părerile lor nu caută, de fapt, adevărul sau o relație bună cu ceilalți, ci doar să aibă dreptate, să le fie confirmat astfel statutul. Gândirea naturală nu este gândirea critică, educată.
  2. Ignorarea faptului că în cunoașterea comună se folosește limbajul comun, însă nu de puține ori apar blocaje în înțelegerea informațiilor științifice prin limbajul comun. Oamenii cred adesea că înțeleg, dar de fapt nu înțeleg, deoarece limbajul științific folosește uneori termeni ai limbajului comun, dar în alte sensuri și contexte. În cunoașterea comună omul se bazează pe simțuri, crede doar ceea ce vede și percepe. Ce nu vede, nu există la acest nivel de cunoaștere. Iar acest lucru a fost ignorat în comunicarea informațiilor despre pandemie și pentru protejarea sănătății oamenilor. De asemenea, oamenii au numeroase prejudecăți, care îi împiedică să afle sau să creadă lucruri noi ce le-ar contrazice aceste prejudecăți.
  3. Alegerea canalelor de comunicare nu a fost cea mai bună pentru ca informațiile optime să atingă diferitele publicuri în modul cel mai eficient. Spre exemplu, TVR 1 e singurul canal TV care are acoperire națională și putea fi implicat mai puternic în calitate de canal de comunicare foarte răspândit și, de asemenea, credibil. Adaptarea principalului jurnal al serii pentru ritmurile lumii din afara orașelor ar fi fost, de asemenea, o idee utilă.
  4. Nu s-au făcut diferențieri în comunicare în funcție de diferitele publicuri și nu s-a ținut cont de faptul că oamenii cei mai vulnerabili sunt totodată și cei mai ignoranți sau neinformați, mulți neștiind nici măcar ce înseamnă un virus sau „a fi asimptomatic”.

Așadar contează cine spune, cui spune, ce spune, prin ce canal, cu ce scop și cu ce efect. Există numeroși specialiști în comunicare și PR în România, însă majoritatea lucrează în mediul privat și nu au fost cooptați în strategiile de comunicare de pandemie.

Un studiu publicat în iunie 2021, realizat de o agenție de cercetare referitor la infodemia din România a avut câteva concluzii interesante în acest context:


  • Existența unei inerții instituționale destul de mari – s-au primit numeroase informații de la nivel internațional, care puteau fi aplicate local sau național, iar acest lucru s-a întâmplat greoi.
  • 1 din 10 articole la nivel mondial se referă într-un fel sau altul la pandemie, virus și vaccinare.
  • Politizarea pandemiei a fost mult mai puternică în alte țări față de România.
  • Conform statisticilor Eurostat, românii sunt unul dintre cele mai superstițioase popoare din Europa, motiv pentru care analizele pe predicții comportamentale au anunțat încă din primăvară o scădere a interesului pentru vaccinare în România, precum și deschiderea mai mare spre vaccinare a populației din Ardeal.

Astăzi nu mai există opinie publică în sensul în care era înțeleasă ea în secolul XX, ci există publicuri, adică grupuri de oameni neunitari spațio-temporal, dar care au aceleași credințe, interese și un limbaj comun. Fiecărui public trebuie să îi comunici pe limbajul și convingerile lui. Fiecare pacient e reprezentantul unui tip de public. Publicul rural e mai puțin receptiv la mesajele medicale decât cel urban, iar Moldova și Muntenia sunt mai puțin receptive decât Ardealul. Toate aceste lucruri nu au fost bine înțelese de către autoritățile medicale și publice în structurarea mesajelor către populație. În plus, televiziunile nu trebuie să fie principalele canale de comunicare ale autorităților, pentru că ele caută în primul rând audiență, nu au ca principal obiectiv să realizeze o informare corectă și țintită.


Legat de site-ul Rovaccinare, prof. Borțun a analizat câteva probleme de comunicare: a câștigat un rol în social media abia prin luna mai 2021, destul de târziu față de începutul campaniei de vaccinare. Pe acest site nu se postează la orele la care publicul e cel mai activ, nu sunt folosite mesaje cu cuvinte-cheie de impact (postările nu sunt informative în sensul de a răspunde temerilor și preocupărilor populației); nu se postează linkuri către alte surse de informare oficiale; postările video cele mai slabe ca vizualizări sunt conferințele de presă pentru că nu sunt anunțate din timp sau promovate în prealabil.


Prof. Borțun a identificat totuși și un element pozitiv în comunicarea medicală a ultimei perioade, anume faptul că s-a profesionalizat mult comunicare medicilor cu publicul larg în această perioadă, mulți medici vorbesc mai pe înțelesul oamenilor.


Lect. univ. dr.  Flavia Durach – Facultatea de Comunicare și Relații Publice, S.N.S.P.A., București: Nu putem avea soluții simple în lupta cu infodemia, pentru că ea implică mai multe tipuri de probleme: fake news, declarații scoase din context, evenimente din trecut prezentate ca prezente în mod tendențios, video-uri fake, recontextualizările, etc. Efectul cumulativ al fake news-urilor duce la distorsionarea realității pentru multe persoane și favorizează înlocuirea adevărurilor verificate cu cele personale.


Infodemia nu e doar o problemă a autorităților sau o problemă de comunicare imperfectă, nici doar una de context pandemic, ci o reflectare a deficiențelor structurale ale platformelor de comunicare, care se bazează pe „economia atenției”. Internetul e o zonă nereglementată și greu reglementabilă, însă una cu o pondere mare în peisajul surselor de informare.


Atitudinile care stau la baza reticenței față de vaccinare nu sunt noi, însă pandemia le-a accentuat. În conceperea și transmiterea mesajelor legate de pandemie și vaccinare sau de alte situații de sănătate publică, trebuie neglijat rolul factorilor contextuali, socio-culturali, de mediu, economici, politici, individuali și de grup (percepțiile personale, influența comunităților, atitudini și credințe, încrederea în autorități și în personalul medical) în determinarea deciziei de vaccinare. Informațiile concrete despre vaccinare sunt o parte mică din acest proces, care necesită și considerarea altor elemente precum: 


  • Cu cât încrederea în instituții crește, cu atât crește și intenția de vaccinare
  • Educația moderează relația dintre încrederea în instituții și intenția de vaccinare, legătura devine mai puternică cu cât scade nivelul de educație.
  • Credința în narațiunile toxice și afirmațiile înșelătoare legat de vaccinare scade intenția de vaccinare. 
  • Cu cât crește consumul de informații și știri despre Covid-19, cu atât crește și intenția de vaccinare.
  • Nu trebuie ignorat rolul social media ca super spreader (diseminator puternic) de fake news, mai ales prin intermediul influencerilor. 

Ioana Anescu – Director executiv, Asociația Industriei de Marketing și Publicitate Online din România: Mediul digital este un instrument care, ca orice instrument, poate fi folosit mai bine sau mai prost, inclusiv în domeniul sănătății. Publicitatea online a fost în mod clar campionul pandemiei, cu bugete mult mai mari decât se preconizase. În România, spre exemplu, „felia” din bugetul de publicitate alocată online-ului, în special domeniile cosmetice, healthcare și comunicarea autorităților a crescut cu 4,5%, tendința fiind aceeași și în Europa.


La nivelul Comisiei Europene, dar și al platformelor de social media s-au luat câteva măsuri pentru prevenirea fake news printre care:


  • Promovarea informațiilor din surse acreditate;
  • Limitarea aparițiilor și reducerea vizibilității conținuturilor fake sau înșelătoare;
  • Creșterea colaborărilor cu fact checkers și cercetători pentru creșterea vizibilității conținuturilor verificate;
  • Spațiu de reclama pentru acțiuni guvernamentale și ale unor organizații care promovează campanii de informare și educare legate de subiecte „fierbinți” precum pandemia și vaccinarea;
  • Acțiuni pentru creșterea competențelor digitale și încurajarea bunelor practici în jurnalism;
  • Limitarea reclamelor legate de dezinformarea privind Covid-19;
  • Colaborarea cu influenceri.

Pentru a putea vorbi oamenilor „pe limba lor” e necesară cunoașterea publicurilor, iar unul dintre principalele grupuri cărora trebuie să se adreseze mesajele despre sănătate și vaccinarea anti-Covi-19 sunt millenials (generația care are acum între 25 și 40 de ani). S-au analizat câteva caracteristici ale acestui public ce pot fi utilizate în croirea mesajelor pentru o mai bună informare ar și combatere a fake news:


  • Caută satisfacție instantanee prin conținuturile media pe care le consumă;
  • Superficialitate/ caută informații foarte ușor accesibile, fără mult efort de documentare;
  • Trăiesc viața foarte mult pe Facebook și alte platforme de social media;
  • Înclinație spre burnout și depresie;
  • Aptitudini sociale și stimă de sine reduse;
  • Dependența de validarea celorlalți.

Mesajul pentru aceștia trebuie să meargă pe ideea de empatizare și de educare. Utilizatorii au acum nevoie de emoții și de povești pentru a accepta mesajele.


Dragoș Vana – Informatician și cadru didactic la Facultatea de Științe Economice, Universitatea Dimitrie Cantemir, Cluj: A dezvoltat site-ul graphs.ro pe care a publicat un număr și o varietate mare de grafice legate de Covid (inițial neexistând astfel de reprezentări ale informațiilor actualizate), în colaborare cu un biostatistician. Graficele conțin diferite date relevante despre situația pandemiei, printre care R (numărul de reproducție), incidență, vindecări, decese defalcate, etc.


Dr. Octavian Jurma – Medic specializat în neuroștiințe, Centrul de Cercetări Socio-Umane, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Arad, a adus o abordare foarte interesantă legat de compararea infodemiei și chiar a pandemiei în sine cu o proces complex de comunicare. Memetica este știința care se ocupă de meme – mema este o unitate ipotetică de transmitere a informației culturale, similar modului în care o genă este o unitate de transmisie a informației genetice. Memetica este așadar echivalentul cultural și social al geneticii. De aici ideea că virusul este un fel de mesaj codificat genetic, „o veste proastă împachetată în proteine”.


Epidemia este o formă de comunicare, de transmitere de informații (viruși), însă una codificată genetic. Mutațiile sunt erori de transmisie în cadrul acestui „telefon fără fir”. Din această perspectivă, vaccinarea este un fel de cenzură biologică a conversației purtate prin viruși de către indivizi. Din perspectiva celulelor umane, virusul este echivalentul unui fake-news pentru că se prezintă celulelor cu receptori valizi, care conving celulele să îi internalizeze.


Combaterea infodemiei trebuie văzută așadar ca o componentă integrantă a combaterii pandemiei și trebuie asumată la nivel guvernamental. Pandemia evoluează ca un organism viu, devenind mai complexă pe măsură ce trece timpul, deci și mesajele fake-news (infodemia) evoluează paralel cu virusul și devin tot mai complexe. Iar aceste lucruri trebuie avute în vedere în proiectarea mesajelor și a modalităților de comunicare legat de pandemie și de vaccinare. Combaterea infodemiei este mai complexă decât combaterea epidemiei, iar principala soluție este educația. 


Pe măsură ce pandemia evoluează, infodemia și patologiile comunicării despre pandemie și vaccinare țin, evident, pasul. Sunt, însă, și multe vești bune, analize detaliate despre cum se poate comunica despre sănătate mai eficient cu diferitele tipuri de public – iar această sesiune dedicată managementului infodemiei din cadrul Romanian Healthcare Communication Forum a coagulat multe idei, analize și exemple de bună practică care sperăm că vor fi utile în gestionarea comunicării medicale pe mai departe.


Romanian Healthcare Communication Forum 2021 a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.


Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria comunicare

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers