Urmăriți România Construiește pe Facebook și pe LinkedIN.
Marian Moiceanu este rector în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București și a participat pe 15 septembrie în calitate de speaker în cadrul celei de-a doua ediții Building Home 2020 – International Good Living Forum.
“Pentru mine a construi înseamnă să gândești o casă care, pentru cel care o folosește, să reprezinte de fapt adevăratul acasă. Experimentul eșuează atunci când rezulta case impersonale, spații în care oamenii nu se simt bine. Ca acest lucru sa nu se întâmple, arhitectului ii revine un rol important.
De cele mai multe ori, ne zbatem ca locuințele noastre să fie expresive, frumoase. Este firesc. Într-o scriere arhitectul român G.M Cantacuzino spunea foarte frumos că gestul cuiva de a gândi și de a edifica o casa interesanta, expresiva, intr-un cuvânt frumoasă, nu trebuie înțeles doar ca un gest egocentric, de fala si ambiție personală. Marele arhitect considera că arhitectura trebuie să fie înțeleasă doar un act cultural pentru inițiați, ci și unul generos pentru trecătorul de pe stradă.
În continuare vreau să încerc, în puține cuvinte, sa răspund la o întrebare care cred că este mereu de actualitate: cum sa construiești o casa, pentru cineva sau pentru tine, o casa noua, sau lângă o altă casă existentă, dar întotdeauna intr-un context care nu poate fi ignorat? Dimensiunea intervenție este un lucru de luat în seama. Arhitecții practicieni știu ca proiectele mari presupun rezolvarea unor probleme complexe care țin de legislație, conformare funcționala si structurala, etc. Dar tot la fel de adevărat este și faptul că proiectele mai mici, de multe ori pun arhitectul în situația să gândească mai multă arhitectură.
Revenind la clasica dilema, cum sa construim în oraș, încerc câteva răspunsuri. Există reguli sau cutume care ar putea ajuta la o intervenție favorabilă în cazul unei intervenții în oraș. S-au scris si se scriu cărți pe margine acestui subiect. Dar cred ca indiferent de abordare sunt câteva constante esențiale, de care arhitectul, beneficiarul, constructorul și autoritățile trebuie să țină seama:
- Poți construi în oraș în infinite feluri, dar nu oricum;
- Arealul, contextul, sunt importante și nu pot fi ignorate.
- Demersul artistic și științific arhitectural trebuie obligatoriu să poarte amprenta identitară;
- Orașul are nevoie de continuitate, asigurata prin păstrarea existentului valoros, prin revitalizarea și îmbunătățire acestuia prin noua intervenție;
- Rezolvările corecte, funcționale și structurale, sunt atribute obligatorii. Nu poți concepe spații arhitecturale fezabile dacă aceste lucruri nu au fost rezolvate. Nu poți miza doar pe o imagine interesantă, pe crearea unei atmosfere inedite, dacă cerințele funcționale și structurale nu au fost asigurate prin proiect;
- Respectarea unui criteriu obiectiv obligatoriu, legalitatea;
- Asumarea unei atitudini etice, tradusă și transpusă în respectul noii intervenții față de contextul valoros;
- Promovarea unei arhitecturii actuale, moderne și marcarea momentului cronologic al noii edificări.
În continuare doresc să prezint un exemplu de intervenție arhitectural-urbanistică mică, în București, undeva în zona Lacului Floreasca. Lotul de teren are o suprafață de 300 mp, pe acesta aflându-se o construcție veche-locuința, având un regim de înălțime de S parțial+P+Pod. Aceasta este clasată ca monument istoric grupa B-importanta locală, cu valoare culturală relevantă. În timp, acesteia i-au fost adăugate succesiv alte două corpuri de clădire-anexe, în zona din spate, până la limita de proprietate a lotului. Acestea au rezolvat diverse necesități funcționale ale vechilor proprietari, dar au parazitat vechiul monument, fiind fără valoare arhitecturală. Firesc ca relația vechi-nou era de fapt principala problemă care trebuia rezolvată prin proiect.
Arhitectul Horia Creangă spunea odată Casa pe care un om și-o construiește reprezintă portretul său psihologic… Analizând casa pe care și-o face un om poți descoperi multe despre cum este persoana respectivă, despre firea și caracterul său. În cazul de față, noii proprietarii au dorit o locuință în oraș, prin consolidarea, restaurarea și reconsiderarea casei vechi, dar și extinderea acesteia cu un corp nou. Au vrut să realizeze o locuință simplă, funcțională, confortabilă și primitoare.
Pentru fundamentarea conceptului și a soluției de arhitectură a fost necesară cercetarea evoluției parcelei. Ca urmare a fost realizat un Studiu Istoric care a analizat valoarea istorică-arhitecturală-urbanistică a imobilului. Astfel, au fost determinate: zonele de protecție și permisivitățile în viitoarea intervenție. Proiectul autorizat a respectat întocmai concluziile studiului istoric. Astfel vechea casa, consolidată și restaurată a fost extinsă cu un corp nou-modern, amplasat în zona din spate a lotului, legate la nivelul parterului printr-o scară nouă, în dreptul scării secundare a vechilor anexe.
Dar pe lângă preocupările și determinările specifice unui astfel de proiect, consider că principala încercare a fost, pe lângă o rezolvare funcționala absolut necesara, găsirea unei soluții favorabile de integrare între casa veche și cea nouă.
Astfel, cred că relația dintre vechi și nou a fost rezolvată armonios prin câteva soluții funcționale și expresive, astfel:
- La parter – păstrarea poziției scării secundare a vechilor anexe și realizarea unei noi scări, o legătură funcțională și simbolică între casa monument istoric și construcția nouă – modernă;
- Perceperea acestei legături din interior și din exterior, prin transparența totală a parterului și etajului construcției noi. Astfel, prin proiectul propus peretele vechii case, în care s-au păstrat golul ferestrei, al ușii și poziția scării secundare, traversează spațiul extinderii noi, realizându-se o scenografie interesantă.
- La parter și etaj – conceperea fațadei casei noi, prin realizarea unei zone transparente – vitrate verticale continue, între parter și etaj, astfel încât continuitatea și vizibilitatea peretelui casei vechi să fie asigurate. Ziua și noaptea, din interiorul parterului și etajului construcției noi, se pot percepe secvențe interesante ale vechiului monument istoric.
Rezultatul final este cel prezentat în fotografii.
M-am bucurat când un bun prieten arhitect, pășind în acest nou spațiu, mi-a spus ceva simplu – iată o casa de om. Pentru mine fost o primă dovadă că am reușit, realizând ce ne-am propus de la bun început, o locuință funcțională, confortabilă și primitoare. A fost o provocare în care ambiția exagerată și vanitatea au fost lăsate la o parte.
Cred că un arhitect este întotdeauna fericit atunci când adevărații stăpâni ai casei se simt, acolo, bine. Și am spus stăpâni ai casei nu întâmplător. Căci orice casă, înainte de a fi locuita, trebuie înțeleasă, descoperită, asumată și apoi luată în stăpânire și ocrotire. Acesta este aspectul cel mai sensibil în complexul demers al edificării unei case.
De aceea va rog pe toți: aveți grijă de a…casele dumneavoastră!“
Building Home 2020 – International Good Living Forum este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Arabesque, KONE, Rockwool, Alumil, Danfoss, Somaco, Knauf Insulation, Knauf Gips, Alukönigstahl, Skamol.
Foto © Marian Moiceanu
