Ionuț Păcuraru este fermier în județul Vrancea și exploatează peste 1000 de hectare. Pe 19 august 2020 a participat în calitate de Speaker și Invitat în cadrul evenimentului “Fermier în Linia Întâi în Moldova și Bucovina – Xgroup Meetings Agriculture”, parte a celei de-a 5-a ediții RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum.
Vă prezentăm un sumar al intervenției domnului Ionuț Păcuraru din cadrul evenimentului:
„Anul acesta a fost un an total atipic pentru noi. Când spun asta mă refer la faptul că la noi în zonă calamitatea la floarea soarelui și la porumb este în jur de 90%. La cultura de rapiță am obținut o producție în jur de 600 de kg la hectar. Asta din cauza faptului că în luna martie au fost 3 perioade de îngheț, în care pe parcursul nopții au fost -3, -5 grade. Rapița fiind într-un stadiu de vegetație destul de avansat, aceasta a fost calamitată.
Noi folosim tehnologii noi, avem utilaje de ultimă generație, încercăm pe cât de mult să conservăm apa în sol, dar într-un an așa de atipic să ieși pe profit este total imposibil. Este dureros că în România nu mai există cercetare, clima s-a schimbat, tehnologiile s-au schimbat, multe dintre informațiile pe care le știm nu mai pot fi aplicate, fermierul este pe cont propriu, și tehnolog si cercetător. Nu știu dacă și ceilalți colegi s-au confruntat cu această problemă la grâu, dar la noi a fost ceva evident la cultura de grâu semănată după floarea soarelui. Au fost diferențe foarte mari de producție. Să vă dau un exemplu: unde am avut după floarea soarelui s-a obținut o producție în jur de 1000-1500 de kg la hectar, iar unde am avut după grâu în jur de 3 sau 4 tone. Deci diferențele sunt duble.
O altă problemă cu care ne-am confruntat și pentru care eu personal am pus întrebări, am căutat si răspunsuri dar nu a știut nimeni să mi le ofere se refera la dozele de azot aplicate în cantități normale într-un an atipic care au avut o importanță foarte mare în calamitatea culturii, în special la grâu . s-a observat mai mult pe margine unde s-a dublat. Zonele în care îngrășământul s-a dublat, grâul a fost calamitat 100%. Dacă am fi putut avea acces la astfel de informații sau dacă le-am fi putut anticipa, ne-ar fi ajutat mult mai mult. La cultura de grâu am efectuat mult mai puține tratamente, nu am folosit tratamente foliare, ceea ce ne-a ajutat.
Este dureros că în România nu mai există cercetare, clima s-a schimbat, tehnologiile s-au schimbat, multe dintre informațiile pe care le știm nu mai pot fi aplicate, fermierul este pe cont propriu, și tehnolog și cercetător.
La noi în zonă există canale de irigat care împrejmuiesc toate solele. Există canalul Siret-Bărăgan care de 30 de ani este în paragină, nu se folosește. Asta este cel mai dureros pentru că avem canale lângă noi, avem apa lângă noi, iar noi nu avem absolut nici o posibilitate să irigăm. Consider că din punct de vedere tehnologic am făcut tot ce este necesar pentru a conserva apa în sol, pentru a avea o cultură bună. Dar nu ne-au ajutat precipitațiile.
Am făcut facultatea de agricultură în București și pot să vă spun că pe lângă informațiile de bază tot ce am învățat a fost teorie care nu se mai aplică, este învechită. Tot ce se învață la facultate sunt tehnologii vechi de acum 30-35 de ani, care nu au nicio aplicabilitate practică în prezent. Deci cred că trebuie schimbată materia cu una mai nouă, mai actualizată.”
Seria de Xgrupuri “Fermier în Linia Întâi” este un proiect al comunității marilor fermieri RALF, realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience România și CEC Bank.
Foto© Ionuț Păcuraru
