„Fermieri pentru viitor”: cu, despre și pentru tinerii din agribusiness-urile României

Tinerii fermieri au fost în centrul celei de-a patra întâlniri online a Xgrupului „Fermieri pentru viitor”, care a fost organizată de BORO Communication pe 20 mai 2021, în parteneriat cu Corteva Agriscience. Au participat fermieri și reprezentanți ai unor grupuri din zona vegetală și zootehnie, precum și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și ai companiei Corteva, furnizor de renume de semințe și soluții pentru culturi.

.

Evenimentul a venit în continuarea întâlnirilor precedente, organizate anul acesta în cadrul seriei de evenimente Romanian Agriculture, dedicate Marilor Viticultori (februarie), Marilor Legumicultori (martie) și Marilor Pomicultori (aprilie). În toamnă urmează Forumul Marilor Fermieri RALF și Romanian Agriculture Leadership Forum, pe 25 și 26 noiembrie. Prin aceste evenimente, BORO Communication abordează întregul lanț valoric agricol, de la producție la procesare și livrare.

.

George Cățean este tânăr fermier și secretar de stat în Ministerul Agriculturii

El a preluat business-ul de creștere de ovine și vaci acum 10 ani și a încercat mereu să comercializeze pe o variantă cât mai scurtă ceea ce produce ferma sa. Un pas important în acest sens a fost faptul că în 2014 s-a numărat printre puținii producătorii agricoli ce au răspuns invitației unui retailer din zona produselor locale. Are în vedere investiții pentru optimizarea costurilor și a consumului de resurse (apă, energie regenerabilă), iar în cel mult 10 ani dorește deținerea unei instalații de biogaz, pentru autonomie și sustenabilitate a energiei.

.

Din funcția de secretar de stat dorește să susțină integrarea producției de materie primă spre procesare și comercializare. Statisticile spun că o mare parte din bani sunt făcuți de-a lungul lanțului comercial, astfel încât trebuie găsite instrumente pentru a ajuta producătorii, dar și procesatorii și consumatorii, simultan cu respectarea standardelor de calitate naționale și europene. 70% din efortul fermierilor se face pentru producție, însă cei 30% necesari pentru procesare și comercializare sunt adesea o problemă – ori tocmai acești 30% pot aduce aproximativ 60% din profit. 

 

Retailerii au înțeles că există un potențial enorm în comercializarea de produse locale și că au parte de un plus de imagine în asocierea cu micii producători. De aceea mulți oferă acum contracte flexibile inclusiv din perspectiva prețurilor și a condițiilor de calitate, și țin cont și de sezonalitatea produselor. Atât zona de retail cât și propriile canale de comercializare și de comunicare ale producătorului trebuie dezvoltate, inclusiv pe partea de magazine online. O altă idee importantă e cea a diversificării veniturilor, nu doar din producția primară, agricolă ci de exemplu și prin conceptul de ferme deschise, prin contracte de parteneriat cu agenții de turism pentru turismul de incoming, sau organizarea de puncte gastronomice locale.

 

Zino Agha, Ferma Vâlsănești 

A fost un an dificil pentru vaca de carne din cauza scăderii prețurilor, dar și a condițiilor de colaborare impuse de anumiți retaileri, astfel că fermierul a trebuit să renunțe la rasa de vaci Charolaise. Acum s-a reorientat spre lapte de vacă și de capră, o alegere aparent riscantă însă feedback-ul a fost pozitiv, cererea fiind mai mare decât producția. Recent a deschis și un mic magazin propriu, ceea ce prezintă avantajul unei relații directe între producător și consumatorul final, care obligă producătorul la menținerea standardelor de calitate, iar consumatorul e avantajat prin preț și calitatea produselor. Viitorul e în modernizare prin tehnologie, care poate ajuta la diminuarea efortului fizic și totodată contribuie la menținerea calității. Cu ajutorul unei firme de consultanță, fermierul dorește să încerce și accesarea de fonduri europene pentru modernizarea fermei. De asemenea, a subliniat necesitatea colaborării între fermieri, pentru coagularea ideilor și a forțelor de producție, în beneficiul tuturor.

 

Jean Ionescu, Country Leader Romania & Moldova, Corteva Agriscience

Maria Cârjă, Marketing Manager Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este unul dintre cei mai cunoscuți parteneri ai fermierilor din zona vegetală, care la noi are cea mai mare notorietate pentru brandul de semințe Pioneer pentru porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia, lucernă. Este cel mai mare furnizor de input-uri în agricultură, care investește în noile tehnologii și inovație, cu o atenție specială pentru digitalizare. În următorii 2-3 ani compania are în plan și lansarea unei platforme cuprinzătoare cu soluții performante pentru agricultură (Novalia). 

 

Managementul culturilor vegetale influențează direct agribusiness-urile de creștere a animalelor. În acest sens, o idee greșită este că trebuie să existe cantitate mare de masă verde pe hectar pentru porumb pentru eficientizarea producției de carne și de lapte, când în realitate fermierii au nevoie de soiuri de porumb bogate în amidon, cu valoare energetică ridicată. Aceasta face diferența la dezvoltarea animalelor și la producția de lapte. Pe de altă parte, problemele de comercializare a cărnii vită Charolaise menționate de Zino Agha se pot explica prin faptul că în România nu există putere de cumpărare pentru produsele premium. Dar și în acest caz, comerțul online poate fi de mare ajutor și este în creștere și la noi. Lanțurile alimentare digitale și cele pentru micii producători, care au produse de înaltă calitate sunt foarte în vogă. Generațiile și obiceiurile se schimbă și în câțiva ani și consumatorii din România vor comanda de pe telefon lapte de la Pitești, carne de vită de la Făgăraș.

 

Tratamentele pentru culturi rămân o mare provocare, atât la grâu cât și la floarea-soarelui, unde mana pune probleme în primele 6-8 săptămâni de la cultivare. Corteva vizează și în România obținerea unei autorizații temporare pentru utilizare unui tratament-sămânță special numit Lumisena, pentru distrugerea acestui patogen. Este cel mai avansat și sigur produs la nivel mondial pentru stoparea acestei boli. Literatura de specialitate recomandă cultivarea de floarea-soarelui la 5-6 ani pentru evitarea problemei manei, ori acest lucru nu este fezabil din punct de vedere economic, iar România nu își poate permite acest lucru. Legat de tratamentul Lumisena, toate țările din UE au beneficiat de această autorizație temporară, iar de anul viitor se speră convingerea autorităților din România pentru implementarea produsului și la noi. Acest tratament pentru semințele de floarea-soarelui înseamnă zero mană în stadiul timpuriu de vegetație, ceea ce rezolvă problema de la început. Există soluții și pentru culturile deja afectate de mană, dacă boala nu a atins mai mult de 30-35% din suprafață. De asemenea, și celelalte culturi pot beneficia de însănătoșirea culturilor de floarea-soarelui.

 

Lucian Haraga, Director of Risk Management, Semtop Iași

Grupul deține peste 8.000 de hectare și sere de roșii cu producție în sistem hidroponic, ce se comercializează atât în supermarketuri, cât și și în două magazine proprii din Iași. Principala direcție a grupului este producerea și condiționarea de semințe, existând parteneriate numeroase în țară, inclusiv cu Corteva. Premisele de anul acesta sunt bune și în Moldova  comparativ cu anul trecut, care a fost unul dezastruos, afectat puternic de secetă, dar suprafața irigată de 7.000 de hectare, a fost salvarea. 

.

A fost punctată ideea că un enorm ajutor pentru agricultură ar fi dacă mai mulți fermieri ar avea acces la facilități de stat pentru sisteme de irigații. Mai ales în anii secetoși precum cel precedent, acestea fac toată diferența la producția agricolă și aduc un avantaj competitiv substanțial. Spre exemplu, anul trecut producția Semtop a avut o medie de 8 tone de porumb la hectar, o performanță extraordinară având în vedere că media zonei a fost de 1,5 tone de boabe la hectar. Chiar dacă investiția în irigații încă nu s-a amortizat, din punctul de vedere al costului de oportunitate lipsa acestui sistem de irigații ar fi fost un dezastru.

 

Anul acesta se intenționează investiții în dezvoltarea tehnologiilor utilizate în agricultură. Au apărut dronele, numeroase instrumente de agricultură de precizie, semănatul variabil, trackingul, instrumente de farm management și altele. Tehnologia vine să suplinească lipsa cronică de forță de muncă din agricultură, care se acutizează puternic de la an la an. O problemă și un semnal de alarmă este și lipsa forței de muncă pentru operarea utilajelor agricole, anume conducătorii de tractoare. Din păcate, liceele agricole nu mai furnizează forță de muncă specializată.

 

Alexandru Mîndrescu 

Tânărul fermier cultivă peste 370 hectare, iar recent a făcut investiții într-o tehnologie de prelucrare minimă a solului, ceea ce sporește calitatea acestuia. Anul trecut situația a fost catastrofală, însă 2021 a dat până acum semnale bune, mai ales cu ploile din ultima vreme. Culturile de cereale, mai ales rapița, s-au dezvoltat destul de bine. Lucrând o suprafață mică, fermierul are costuri foarte mari pentru modernizare. În plus, o piedică majoră este faptul că suprafața cultivată nu este compactă, sunt parcele multe, fărâmițate și există adesea probleme de colaborare cu vecinii pentru comasarea lor. Este o problemă și lipsa dorinței de asociere a fermierilor; majoritatea dețin ferme mari și nu doresc asocieri cu fermierii mai mici. Asta generează dezavantaje pentru aceștia din urmă, care au probleme în a-și amortiza investițiile, iar prețul cerealelor comparativ cu cheltuielile nu este satisfăcător. Tehnologiile de modernizare vor da rezultate, însă lucrurile în agricultură se petrec încet.

 

În S-E țării fenomenele meteorologice extreme, mai ales seceta, sunt un fenomen frecvent în ultimii ani. În Galați s-au făcut câteva proiecte pe irigații, modernizându-se unele stații vechi. Fermierul a achiziționat cu eforturi financiare proprii câteva instalații de irigat, însă OAI-ul  din zonă refuză furnizarea de apă. Legat de alte posibile culturi cu potențial, cânepa e o plantă care s-a cultivat extensiv la noi în trecut, conținutul mare de fibre făcând-o foarte versatilă pentru prelucrare. Astăzi însă au dispărut fabricile specializate. Fermierii pot produce cantități mari de fibre de cânepă, dar momentan nu au ce să facă cu ea. 

 

Alexandru Muțulescu, inginer agronom în cadrul companiei Ramicom Agricol

Irigațiile sunt și în Timiș o problemă, chiar dacă anul trecut precipitațiile au fost mai abundente decât în restul țării. Din acest motiv, Ramicom a încercat să amenajeze canale pentru irigații, însă și aici e nevoie de numeroase autorizații care adesea au termen de răspuns din partea autorităților de 30 de zile, iar procesul birocratic este foarte complicat. De aceea, deși se spera irigarea a 500 de hectare anul acesta, se vor iriga doar 250 de hectare, exclusiv din fonduri proprii. O problemă și în Timiș, la investițiile în irigații, este fragmentarea parcelelor, mulți mici fermieri nefiind deschiși la colaborări. S-a încercat reabilitarea vechiului sistem de irigații, cu tuburi de beton, dar nu se pot accesa fonduri deoarece nu există o organizație a irigatorilor. 

 

Cosmin Iancu administrează peste 1100 de hectare în județul Ilfov

Anul trecut, „Covid-ul agriculturii” a fost seceta, deși din fericire lunile mai, iunie și iulie au adus ploi și astfel s-a putut atinge totuși o medie de 3 tone la floarea-soarelui. Din acest motiv 2020 a fost un an al selecțiilor, multe agribusiness-uri închizându-se. Anul acesta, campania de primăvară a fost complicată, temperaturile scăzute au decalat semănatul. Dar acum prețurile sunt bune și există speranțe pentru acest an mai ales datorită polilor abundente din ultima perioadă, venite într-un moment optim. La capitolul investiții, fermierul este implicat de un an în construirea unor noi spații de depozitare și de 9 luni încă așteaptă obținerea autorizațiilor de construcție, birocrația din partea autorităților sau chiar și a unor furnizori de servicii, fiind o problemă de care se plâng mulți fermieri. De asemenea, băncile au dobânzi și condiții adesea foarte neavantajoase. În plus, o problemă a multor fermieri din zona vegetală este că tratamentele pentru culturi care au fost retrase de pe piață nu au fost complet înlocuite de alte substanțe, care să asigure întreținerea și tratarea culturilor împotriva bolilor.

 

Horațiu Buzgău, grupul Agrind

Grupul administrează peste 3.000  de hectare, iar 2020 a fost un an cu multe provocări, atât climatice cât și sanitare, dar totuși un an bun. În 2021 precipitațiile abundente au îngreunat întrucâtva semănatul dar există speranțe și aici. Legat de investiții, se așteaptă noile ghiduri ale Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale AFIR, din care au fost deja anunțate recent primele 4. Din păcate procentul de cofinanțare este mai mic, însă există și alte posibilități de finanțare, cum ar fi creditele subvenționate sau cele pentru capital de lucru. Iar compania încearcă fructificarea tuturor posibilităților de finanțare. Horațiu Buzgău s-a alăturat fermierilor care au vorbit despre problemele pe care le întâmpină pentru irigații faptul că numeroase terenuri sunt fragmentate și adesea nu există disponibilitate de negociere pentru comasări. Pe de altă parte, în cadrul implementării Noului Pact Verde european, evoluțiile tehnologice și digitalizarea sunt o prioritate și o mare oportunitate pentru agricultură, ele putând mări eficiența, precizia și în general nivelul de dezvoltare al agribusiness-urilor. 

 

Cristian Isvoranu, tânăr fermier ce cultivă 420 de hectare 

Fermierul are studii de specialitate și a preluat această acum aproape 5 ani afacere de familie care a început ca o fermă zootehnică, devenită între timp un business de fermă agricolă. Și în Teleorman sunt în această perioadă ploi foarte binevenite, chiar dacă s-a investit în irigații, din fonduri proprii. Temperaturile au fost cam scăzute, ceea ce a adus anumite întârzieri la porumb și floarea-soarelui, dar per total situația e mai bună decât în ultimi ani care au fost mai afectați de secetă. Se pune accent și pe lucrările solului și pe semănat, cu o eficientizare a utilizării apei și cât mai multe resturi vegetale lăsate la suprafață. 

 

Cătălin Rugan , proprietarul unei ferme de vaci complet robotizată

Ferma pe care o deține familia Rugan deține 3 roboți achiziționați printr-un proiect pe fonduri europene. Aproape 4 ani a durat realizarea documentației, iar în jur de 1 an construcția efectivă a sistemelor. După 2 ani de implementare, cel mai important se dovedește a fi robotul de muls, care compensează foarte bine deficitul forței de muncă în acest domeniu. Un alt robot face curățenie, grajdul având dedesubt un bazin de dejecții, iar al treilea robot produce și furajează singur hrana animalelor. După ce anterior a avut mari probleme cu găsirea forței de muncă stabile, ferma are acum un singur angajat la un efectiv de 80 de animale, deci investiția a meritat foarte mult. Iar investiția cu fonduri europene pentru robotizare cu siguranță a salvat acest agribusiness și l-a făcut să înflorească. Acum se speră, tot cu fonduri europene, să se dezvolte și partea de procesare. 

 

Radu Moț, Agro Solaris 

Veștile au fost bune pentru partea vegetală, însă dezastruoase pentru partea avicolă. Din 8 mai, în urma depistării unui focar de gripă aviară în județul Mureș, s-a sistat la nivel național comerțul cu păsări pentru 30 de zile, ulterior decizia fiind nuanțată. Mai mulți fermieri din zona avicolă au făcut adrese către autorități pentru reevaluarea acestei decizii. De asemenea, s-a pus problema importurilor din țări foarte afectate de gripa aviară, în primul rând din Polonia, importuri care nu au fost sistate. Pe zona vegetală, însă, anul acesta culturile arată „de pus în revistă” și se speră la producții-record. Totuși, la cultura de floarea-soarelui în Vestul țării există și un alt mare inamic, anume ambrozia. Soluțiile existente actualmente pentru controlul acestei buruieni nu sunt satisfăcătoare. Corteva are un produs în curs de omologare în acest sens, iar dacă această soluție nu se va dovedi viabilă, fermierul va renunța la această cultură pentru că nu va mai fi viabilă.

 

Culturile ecologice de soia au un viitor interesant, pe piața europeană existând o cerere consistentă în acest sens. Însă și aici există o problemă cu ambrozia, care la culturile ecologice nu se poate erbicida. Legat de noile tehnologii și de faptul că U.E. își propune ca până în 2050 să ajungă neutră din punct de vedere climatic, Radu Moț a amintit un studiu pe 5 ani realizat la Universitatea din Kiel (Germania) legat de semănatul direct, a arătat că acesta micșorează gazele cu efect de seră produse de cultură și de teren cu până la 57%. Modificarea legii vânzării terenurilor este privită cu interes de către fermieri. Există însă o confuzie aici: legea nu este menită să împiedice străinii să cumpere teren în România, ci să împiedice fondurile speculative, care nu produc bani din agricultură ci aduc bani „din afară”, de la avea acces la achiziționarea de terenuri, deoarece fac o concurență incorectă fermierilor care doresc să cumpere pământ.

 

În ciuda anului dificil care a trecut, atât din cauza secetei cât și a pandemiei, situația și perspectivele sectorului agricol, în special în zona tinerilor fermieri, sunt promițătoare. Concluziile acestei întâlniri au fost în mare parte optimiste. Preocupările și recomandările fermierilor urmează să fie trimise către Ministerul de resort prin campania de comunicare ce va urma evenimentului. Discuțiile vor continua în noiembrie în cadrul RALF 2021 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri, care va avea loc pe 25 noiembrie la JW Marriott Grand Hotel din București. Înscrieri și detalii aici: https://bit.ly/3xt0RhD

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria agricultură

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers