Dezvoltările mixed-use, proiecte pentru viitor care construiesc comunități și dezvoltă orașe

Lumea noastră e în schimbare, în ultimul an încă și mai mult decât înainte, căci pandemia a marcat puternic toate nivelurile vieții individuale și sociale: unde și cum locuim, unde lucrăm și cum ne desfășurăm viața în/între casă și birou. Proiectele mixed-use –în dezvoltare de mai mulți ani și în România, cu câteva realizări importante -, sunt proiecte-concept în care spațiile rezidențiale se împletesc cu spațiile de business, de retail, de socializare, de activități fizice, iar aceasta deoarece comunitățile urbane solicită din ce în ce mai mult astfel de proiecte. 

 

Pe marginea acestui subiect au discutat mai mulți specialiști din real estate, construcții și arhitectură, în cadrul întâlnirii online a Xgrupului „Mixed-Use”, organizată pe 31 martie 2021 de România Construiește și BORO Communication în parteneriat cu KONE, ROCKWOOL, VELUX, VIMARpentruTine, GEPLAST și Nordis Group. Printre invitații care au adus puncte de vedere și exemple interesante s-au numărat atât arhitecți, cât și reprezentanți ai mai multor companii specializate în diferite segmente de activitate ale dezvoltării de proiecte mixed-use. Lista invitaților poate fi vizualizată aici.

 

Câteva din ideile care stau la baza proiectelor mixed-use, prezentate de invitați în cadrul întâlnirii, sunt:

  • Satisfacerea nevoilor tuturor celor care vor intra în respectivul spațiu (de exemplu un complex de clădiri rezidențiale multi-funcționale, care include și spații de birouri și o zonă de retail).
  • Un obiectiv clar în conceperea acestor proiecte, încă din faza de design dar și pe parcursul dezvoltării lor, trebuie să fie favorizarea creării de comunități înăuntrul și în jurul acestor proiecte, și satisfacerea nevoilor acestora.
  • Este necesară o funcționalitate complexă, cu soluții integrate, pentru o comasare cât mai inteligentă a tuturor facilităților de care au nevoie pentru a trăi și a-și desfășura activitatea cei care vor popula un astfel de complex.
  • În proiectare și execuție trebuie să se țină cont de numeroși factori personali, de mediu, culturali și sociali, și într-un mod special de cererea tot mai mare de integrare a tehnologiei în viața rezidențială și de business.
  • Astfel de proiecte prezintă avantajele unor zone urbane coagulate, cu o mare funcționalitate și nivel de securitate, și simultan evită dezavantajele asociate specifice precum aglomerație, poluare, timp pierdut în trafic, facilități aflate în zone diferite ale orașului etc.

Din perspectiva investitorului, implicarea într-un astfel de proiect trebuie să fie durabilă, pentru a putea asigura o funcționalitate continuă și, în consecință, un venit predictibil și sustenabil. Pentru aceasta trebuie ca proiectele inițiale să fie, pe de o parte, flexibile și să ia în calcul numeroșii factori ce contribuie la satisfacția rezidenților unui proiect mixed-use, pe de altă parte aceste proiecte trebuie să fie flexibile pe parcursul dezvoltării lor, pentru o adaptabilitate optimă la eventualele nevoi și cerințe identificate pe parcurs, inclusiv în urma discuțiilor cu autoritățile locale (primăriile).

 

Un alt element important este includerea unor zone pietonale, respectiv spații verzi, care aduc numeroase avantaje: facilitează deplasarea fără utilizarea unor mijloace de transport, sunt un câștig pentru comunitate, contribuie la diminuarea poluării și a traficului precum și la socializarea și integrarea comunitară a celor ce utilizează aceste spații.

 

Un exemplu interesant prezentat în cadrul întâlnirii a fost un masterplan mixed-use din Santa Clara, SUA, a cărui concepere s-a dorit a fi făcută în același timp cu dezvoltarea clădirilor care flancau intrarea (hoteluri, clădiri de birouri, zone rezidențiale, culturale și de retail, spații verzi și comune). A fost indispensabilă o mare adaptabilitate a masterplanului, însă marele câștig a fost interconectarea foarte bună a întregului ansamblu, cu o predominantă de funcțiuni publice (care s-au obținut în urma studierii atente a traseelor și a modului de deplasare al oamenilor prin masterplan, și includerea acestor informații în amplasarea diferitor funcțiuni și obiective).

 

Desigur că mix-ul de rezidențial și office necesită soluții tehnologice diferite, precum și adaptări ale mobilității oamenilor și mărfurilor în respectivele spații, uneori fiind necesare, față de planurile inițiale, anumite relocări, recompartimentări și reamenajări de spații. Iar un element de mare ajutor (mai ales acum în vremuri de pandemie) este digitalizarea, prin care numeroase funcții și facilități pot fi interconectate. Printre numeroasele utilizări ale acestor tehnologii digitale se numără și modalitățile prin care persoanele care locuiesc sau lucrează în astfel de spații mixed-use pot avea acces la informații sau servicii – iar aici s-a discutat de exemplul unui proiect pilot din Germania unde, în cadrul unei dezvoltări mixte, există un hotel cu o aplicație de conectare a robotului care asigură funcția de room service cu echipamentele de transport pe verticală.

 

Discuția despre necesitatea și dezvoltarea proiectelor mixed-use intră în cadrul mai larg al analizelor și dezbaterilor despre ce tip de oraș își doresc oamenii care locuiesc în el. Bucureștiul, spre exemplu, nu mai este un oraș cu un urbanism centralizat, așa cum era prevăzut în planul urbanistic inițial, ci a devenit unul cu un urbanism mai liberal, care oferă mai multă libertate arhitecților și dezvoltatorilor în găsirea și implementarea de soluții pentru nevoile și dorințele oamenilor. În acest sens, o idee interesantă poate fi crearea mai multor zone mixed-use, mai ales când sunt disponibile doar spații mai mici, insuficiente unor mixed-use-uri extinse. Un astfel de model de gândire poate face posibilă existența mixității și la nivelul unei singure clădiri, care să aibă așadar mai multe funcții: hotel, birouri, retail. De asemenea, se poate dezvolta ideea de mixitate și la nivelul unui cartier.

 

De fapt, așa cum s-a menționat în cadrul întâlnirii, nu există definiții fixe a ceea ce ar trebui să fie un proiect mixed-use, dar un element esențial este indubitabil segmentul rezidențial, ca centru al comunităților, în jurul căruia se pot adăuga diferite facilități. Scopul este la urma urmei crearea unor proiecte atractive, care să ofere un anumit standard de calitate al vieții în cadrul lor. Iar un element important aici rămâne flexibilitatea dezvoltatorilor și a investitorilor, care trebuie să fie deschiși către adaptare și găsirea soluțiilor optime.

 

Legat de creșterea interesului pentru acest tip de proiecte, participanții la întâlnire au subliniat faptul că dezvoltarea capacităților de gestionare a unor astfel de investiții a crescut odată cu cererea din partea pieței. Un pas mai departe în acest sens îl reprezintă abordarea unei perspective mai largi a dezvoltatorilor, care să nu se limiteze doar la proiectele mixed-use dezvoltate de ei, ci să privească și spre deschiderea acestui concept spre vecinătățile și cartierele din zona complexului respectiv, pentru a consolida și lărgi astfel conceptul de comunitate și de „zonă comunitară” .

 

Implicare autorităților în dezvoltările mixed-use este un alt element important discutat care a fost abordat, cu un exemplu concret de succes: Clujul. Aici primăria obligă investitorii să realizeze astfel de proiecte, nefiind favorizate proiectele monofuncționale și dorindu-se practic realizarea unor mini-orașe cu diferite funcțiuni și facilități în plus față de cea de locuire. De asemenea, primăria insistă ca aceste proiecte să aibă conexiuni cu transportul public, să dezvolte piste pentru biciclete, stații de încărcare, dar și o relație funcțională cu cadrul natural, în special cu râul care străbate orașul și pe malul căruia se află majoritatea zonelor de restructurare.

 

Așadar, odată cu implicarea administrației orașelor, ajungem să vorbim și mai mult despre comunități mixed-use, nu doar despre spații mixed- use. Și exact acesta pare a fi unul dintre efectele bune ale pandemiei, conștientizarea importanței comunităților în detrimentul individualismului care prevala anterior. În asta rezidă o valoare umană importantă a proiectelor mixed- use: crearea de comunități, de contexte diverse în care oamenii pot interacționa în cadrul aceluiași complex multifuncțional.

 

Aceste proiecte, într-o dezvoltare susținută și în România, vin la pachet și cu anumite provocări, precum proiecte inițiale făcute mai multe pentru bugetare, care apoi suferă multe modificări și nu mai au nicio legătură cu ceea ce își doresc investitorul sau arhitecții, sau lipsa unei coordonări între diferitele funcțiuni și sisteme electrice, de control acces, de securitate etc. Dar astfel de probleme pot fi preîntâmpinate prin discuții clare, de la început, cu dezvoltatorul, arhitecții și constructorii, pentru ca proiectul final să aibă consistență, funcționalitate și să fie ușor de utilizat de către beneficiari.

 

Și, cum totul e încă și mai în evoluție rapidă de când pandemia a dat totul peste cap, și în domeniul mixed-use există deja numeroase inițiative inovatoare, spre exemplu termoizolații și mai eficiente, cu o economie mare la necesarul de energie, sau sisteme de răcire pe bază de surse regenerabile.

 

Așa cum a fost punctat în exemplul Clujului, un element tot mai important în succesul acestor proiecte este colaborarea dezvoltatorilor cu autoritățile orașelor, care sunt tot mai deschise și favorabile acestor proiecte, din mai multe motive printre care contribuția acestora la calitatea vieții comunităților, diminuarea costurilor de securitate în zonele orașelor în care există proiecte mixed-use, sau fragmentarea monopolului dezvoltatorilor (prin faptul că aici sunt implicați de regulă mai mulți investitori și arhitecți). Per total, e limpede că discuțiile cu primăriile (inclusiv legat de detalii precum numărul spațiilor comerciale incluse în mixed-use, cum vor arăta locuințele și birourile, câte școli vor fi necesare în zonă, etc.) îmbunătățesc șansele de succes ale acestor dezvoltări. Și, de ce nu, se poate învăța din exemplul altor țări, cum ar fi Franța, unde sunt favorizate dezvoltările orientate spre sport și sănătate, spre exemplu cu mix-uri de birouri și spații de sport.

 

Așadar, conceptul de proiecte mixed-use este unul complex, în continuă adaptare la nevoile și cerințele diferitelor comunități, și cu deschidere spre dezvoltarea de conexiuni funcționale, organice, cu orașele, zonele sau cartierele în care ele sunt construite. Iar România, din câte au arătat discuțiile din cadrul acestei întâlniri, ține pasul cu acest trend mondial de dezvoltare urbană.

 

Discuțiile vor continua în octombrie, în cadrul celei de-a patra ediții a Forumului Marilor Devoltatori DEVO, parte a calendarului România Construiește 2021.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria construcții

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers