Despre cum pot medicii comunica mai eficient – Sesiunea „Din ATI în social media”, Romanian Healthcare Communication Forum 2021

Din 2015, BORO PR&COMMUNICATION a dezvoltat prin evenimentele de profil una dintre cele mai importante comunități medicale din România, spațiulmedical.ro, care astăzi include peste 40000 de membri (manageri din sănătate, medici, reprezentanți ai mediului instituțional, universitar și de business).


Anul acesta, Spațiul Medical a organizat prima ediție Romanian Healthcare Communication Forum, un eveniment de amploare dedicat rolului vital al comunicării în sănătate. Evenimentul a fost organizat pe 25 iunie la Hotel Caro din București în format hibrid, cu participarea a numeroși experți din România și din străinătate, din domeniul medical, al științelor sociale și ale comunicării, specialiști în IT și reprezentanți ai autorităților publice, care au abordat diferite paliere ale acestui tip de comunicare, de la cea medic-pacient la comunicarea legată de politicile de sănătate publică și tipurile de mesaje necesare pentru diferitele publicuri țintă.


Agenda acestei prime ediții a Romanian Healthcare Communication Forum a cuprins 4 sesiuni, primele două („Din ATI în social media” și „ Managementul Infodemiei”) moderate de Corina Barbaros (reprezentanta României în Asociația Europeană de Comunicare în Sănătate), iar ultimele două (Strategii europene, respectiv americane, de comunicare în pandemie) moderate de către Ștefan Dascălu (cercetător român la Universitatea Oxford).


Iată experiențele și opiniile prezentate de invitații la această sesiune legat de comunicarea medicilor și a autorităților medicale cu publicul legat de pandemie și, mai recent, de campania de vaccinare. Mai multe informații despre speakerii acestei sesiuni, dar și ceilalți invitați din cadrul forumului puteți găsi aici.


Dr. Diana Loreta Păun (Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale) a punctat faptul că, în pandemie, rolul comunicării din sănătate a devenit încă și mai mare, ea fiind o componentă esențială a câștigării bătăliei cu acest virus. Totodată, au devenit disponibile și s-au răspândit rapid noi moduri de furnizare a serviciilor de sănătate, precum și telemedicina, dar și probleme precum dezinformarea și fake news, care au efecte directe asupra comportamentelor și deciziilor oamenilor legat de sănătate. Lipsa de informare și dezinformarea accentuează neîncrederea în instituții, favorizând propagarea infodemiei, ceea ce este o amenințare la adresa siguranței publice.


Dr. Andrei Baciu (Secretar de Stat în Ministerul Sănătății și expert în Politici de Sănătate Publică): OMS a organizat anul trecut o conferință dedicată infodemiei, deoarece contextul comunicării în pandemie a potențat enorm fenomenul global al fake news. Încrederea în autorități variază în mod tradițional în diferite țări, dar peste tot ea are un impact enorm asupra modului în care populația acceptă mesajele de sănătate publică, mai ales când autoritățile impun măsuri restrictive.


Acum mult mai multe persoane se informează online decât înainte de pandemie, iar dinamica percepției sociale și variabilitatea temelor de interes în spațiul public sunt în continuă mișcare. „Health literacy” (alfabetizarea despre sănătate și medicină) determină capacitatea publicului de înțelegere a informațiilor, iar în România această alfabetizare nu are un nivel ridicat față de restul Europei. Autoritățile trebuie să își adapteze mesajele tocmai în funcție de nivel de acest nivel de alfabetizare al diferitelor tipuri de public cărora se adresează.


Pentru stimularea încrederii românilor în mesajele pro-vaccinarea anti-Covid-19, un element important a fost și rămâne convingerea a cât mai multe persoane din mediul medical să se vaccineze și să comunice despre acest lucru. E esențial de asemenea ca mesajele transmise de mediul medical să fie unitare.


Dr. Valeriu Gheorghiță – Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-Covid-19: Comunicarea medicală e una dintre cele mai provocatoare arii ale comunicării, pentru că abordează zone esențiale pentru viața și sănătatea tuturor. Scopul comunicării medicale în acest moment, pe lângă oferirea de informații, este mai ales de a întări încredere oamenilor în vaccinarea anti-Covid 19 ca fiind principala strategie pentru controlul pandemiei. Este important însă și dialogul, să îl asculți și să îl înțelegi pe interlocutor, pentru a îl putea convinge apoi de informațiile acurate disponibile.


Implementarea strategiei de comunicare nu a putut acoperi toate segmentele de populație în mod diferențiat. De aceea e foarte importantă onestitatea și transparența mesajelor și a transmiterii lor. Absența unor răspunsuri de partea autorităților medicale și publice la un anumit moment (așa cum s-a întâmplat mai ales la începutul pandemiei) face să fie vitală comunicarea onestă și transparentă, pentru ca oamenii să poată avea încredere și când li se oferă mesaje noi, actualizate în funcție de evoluția cunoașterii. Așadar, e important ca autoritățile să comunice deschis și când nu au anumite răspunsuri.


Comunicarea legată de farmacovigilență rămâne, de asemenea, foarte importantă. Trebuie explicat oamenilor că, comunicarea unor efecte adverse ale vaccinurilor este parte din procesul natural și benefic de documentare a acestora, fiind un mecanism de siguranță uzual pentru orice medicamente sau produse farmaceutice și nu un motiv de alarmă.


Foarte importantă este, de asemenea, și empatia, capacitatea autorităților și a experților de a înțelege preocupările și temerile oamenilor. Asta stimulează încrederea publicului, dincolo de oferirea de informații corecte și de profesionalismul medical.


Prof. Dr. Alexandru Rafila – Președintele Societății Române de Microbiologie, fost reprezentant al României în conducerea OMS: Se vorbește despre 30% din populația României vaccinată cu cel puțin o doză, însă lucrurile sunt nuanțate: dacă sunt 50% la București și 15% la Suceava, deci distribuția vaccinării este inegală în țară, avem o mare problemă. Campania de comunicare despre vaccinare a fost aceeași în toată țara, când, de fapt, ar fi trebuit adaptată la particularitățile locale, mai ales că multe persoane din categorii vulnerabile (spre exemplu vârstnicii) se informează din surse nevalidate și decid să nu se vaccineze deși au risc sporit legat de Covid-19.


Comunicarea către publicul larg, respectiv cea dintre medic și pacient (care trebuie să fie, de asemenea, coerentă și corectă). Spre exemplu, în 2018 campania de vaccinare împotriva HPV nu a fost un succes pentru că mulți medici de familie nu au fost bine instruiți, au transmis mesaje confuze sau chiar greșite despre acest vaccin, iar asta a scăzut încrederea pacienților. Din păcate, nu s-au învățat lecțiile acelei experiențe, care ar fi fost utile pentru actuala campanie de vaccinare anti-Covid-19.


Un alt exemplu de subiect de sănătate publică ce a născut controverse vocale și legat de care nu s-a comunicat optim: educația sexuală în școli. În mod normal aceasta ar trebui să fie o parte a educației pentru sănătate, să existe un curriculum clar, adaptat fiecărei categorii de vârstă a copiilor, să se comunice opiniei publice clar despre cine va preda aceste lecții (anume profesori de biologie și medici), cine îi instruiește pe aceștia pentru a transmite informații corecte și adecvate copiilor. Părinții trebuie să primească informații corecte și coerente despre aceste lucruri, pentru a putea face decizii informate.


Maria Corina Barbaros (Lect. Univ. Dr. în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-politice de la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași – moderatoarea acestei sesiuni) a vorbit despre faptul că „healthcare communication” (comunicarea despre sănătate) e o zonă distinctă în cadrul științelor comunicării, una destul de nouă în România și e nevoie de formarea mai multor specialiști în domeniu. Ca organisme internaționale de profil există International Communication Association (ICA) ce are o divizie puternică de comunicare medicală, European Association for Communication in Healthcare (EACH) și American Healthcare Communication. Cele trei jurnale academice de impact în comunicarea medicală sunt: The Healthcare Communication Journal, Health Communication și Patient Education and Counselling.


Direcțiile principale ale comunicării de sănătate vizează:


  • comunicarea medic-pacient (aici trebuie știut când e necesară comunicarea riscurilor și când e utilă transmiterea beneficiilor unei acțiuni medicale – spre exemplu legat de vaccinare). 
  • comunicarea strategică, care include și comunicarea de criză (cum se creează parteneriatele strategice, cum se structurează mesajele în aceste situații, etc). 
  • campaniile de comunicare, al căror scop este schimbarea comportamentelor privind sănătatea.

Este important faptul că în România au început să apară, deși încă opțional, cursuri universitare de comunicare medic-pacient sau diferite alte formări ale medicilor în comunicare. De asemenea, ANMCS a creat un manual al standardelor de acreditare în care există standarde și pentru comunicarea medicală.


Tot un exemplu de bună practică în comunicarea de sănătate este faptul că, la Iași, s-a constituit un Centru Județean de Comunicare Covid cu participarea tuturor stakeholderii locali implicați în gestionarea pandemiei, un mecanism de organizare locală perfectibil, dar care a funcționat și a îmbunătățit răspunsul local la această criză. Proiectul demonstrează că uneori descentralizarea aduce beneficii locale substanțiale, inclusiv în comunicarea în sănătate.


Dr. Adrian Marinescu – Director Medical, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, București a punctat, de asemenea, ideea că există diferențe mari între regiuni în România, deci și nevoile de informare și comunicare legat de pandemie și vaccinare sunt diferite.


Practica clinică a arătat câteva lucruri clare până acum: SARS-CoV-2 nu este un virus ucigaș (80% dintre pacienți fac forme asimptomatice sau ușoare), însă este extrem de contagios, are o evoluție imprevizibilă, nu este „o simplă gripă” (decesele anuale de gripă sunt în jurul a 650.00, ceea ce este 20% din mortalitatea Covid-19) și prezintă un risc major pentru persoanele cu obezitate și/sau alte comorbidități. Aceste lucruri nu au fost foarte bine comunicate populației, în mod eficient și diferențiat, în funcție de contextul publicului. De asemenea, nu s-au comunicat eficient nici obiectivele vaccinului, anume prevenirea bolii, reducerea riscului de transmitere și scoaterea din circulație a virusului și faptul că, reacțiile adverse notabile sunt puține și constant monitorizate.


Horea Timiș – Director Executiv al DSP Arad: Deși DSP-urile sunt un fel de elefant birocratic pe care pandemia l-a găsit neadaptat, ele au făcut față destul de bine, iar comunicarea a trebuit să se digitalizeze din mers. Un exemplu de bună practică de la DSP Arad este cetățeanactiv.ro, o hartă interactivă a incidenței zilnice de Covid-19, cu rapoarte grafice la zi, care a fost un instrument util atât pentru public, cât și pentru mass-media locală. Un alt proiect de succes a fost primul robot bazat pe inteligență artificială, testat la Arad. Acesta a reușit să facă mult mai rapid anchetele epidemiologice, sunând la câteva sute de cazuri de infectare în aceeași zi. Când își va atinge capacitatea maximă, robotul va putea suna la o masă foarte mare de persoane într-un timp scurt.


La Arad s-a realizat și o centralizare a situației epidemiologice pe întreaga regiune de Vest (județele Arad, Hunedoara, Timiș și Caraș-Severin), cu toți indicatorii medicali (inclusiv cu datele organizate pe spitale și medici), ceea ce a fost un mare ajutor și pentru coordonarea politicilor de sănătate. A fost implementat și un sistem de e-mail medical – s-a localizat fiecare medic de familie și farmacie de pe tot teritoriul României, s-au indexat toate clinicile din România cu specialitățile medicale pe care le oferă. Este primul email medical cu dosar electronic criptat, un sistem ce va porni ca demo în jurul lunii septembrie.


Dr. Simin Aysel Florescu, – Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”, București: Printre consecințele pandemiei s-a numărat și o nevoie de comunicare foarte rapidă, deoarece:


  • medicii comunică între ei (între specialități și uneori și între orașe);
  • în comunicarea cu pacienții apar multe dificultăți de comunicare, uneori și lipsa compasiunii, iar mulți pacienți sunt suspicioși, acuzatori, agresivi, etc., reacții adesea potențate de atitudinea medicului;
  • în comunicarea cu aparținătorii medicul comunică adesea sumar și poate fără compasiune, iar aparținătorii, de asemenea, nu au întotdeauna o comunicare optimă cu medicul;
  • în comunicarea cu autoritățile medicale și administrative (locale și naționale), dar și cu familia/ prietenii și cu presa.

În mod clar s-a comunicat despre sănătate mult mai mult în online, informația a fost mult mai rapid transmisă, dar s-a instalat și o anume înstrăinare între oameni, plus s-a accentuat problema fake news-urilor. Comunicarea continuă a generat însă și un exces de disponibilitate, cu efecte precum epuizare și uzură mentală din partea personalului medical.


În cadrul eforturilor de combaterea infodemiei și a fake-news-ului, în spitalul Victor Babeș se comunică zilnic cu familia pacientului, atât în ATI, cât și pe secții, în anumite intervale orare prestabilite. E foarte important ca medicii, deși suprasolicitați, să aibă tonul, disponibilitatea și nivelul optim de compasiune pentru a favoriza reacții de comunicare cât mai bune din partea pacienților și a aparținătorilor.


Spitalul a încercat să faciliteze comunicarea oferind aparținătorilor un număr de telefon de contact, și, de asemenea, desemnând un purtător de cuvânt care să comunice direct cu presa. Iar între medicii din spital există comunicare pe un grup Whatsapp, în care fiecare medic anunță tot ce se întâmplă. Raportul de gardă are loc, de exemplu, tot pe Skype acum, ceea ce e un avantaj. Tot acest spital a organizat și două simpozioane prin care, de asemenea, comunică și pe social media, mai ales legat de campania de vaccinare.


Pentru medici, costurile acestei comunicări intensive nu sunt mici: oboseală dusă până la epuizare, afectarea vieții de familie, anxietate, frustrare. Dar numai astfel se pot obține rezultate optime în această situație de pandemie, căci, așa cum a transmis OMS, „mesajul potrivit la momentul potrivit, de la mesagerul corect și prin mediul de comunicare corect poate salva vieți”, ori acesta este obiectivul medicilor de fapt. Pregătirea medicilor de la Victor Babeș pentru comunicarea integrată este posibilă datorită unui efort de grup și grație culturii organizaționale existente aici.


Vlad-Teodor Berbecar – Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS): Este necesară îmbunătățirea comunicării în cadrul și între diferitele specialități medicale. Spre exemplu, ar trebui invitați epidemiologi la congresele medicale pentru a explica colegilor lor din alte specialități informații științifice pe care poate ceilalți nu le înțeleg la fel de bine ca epidemiologii (printre altele, de exemplu, că nu titrul de anticorpi este unicul sau cel mai relevant element în imunitatea post vaccin și că situația este mai complexă de atât). De asemenea, informațiile medicale trebuie „traduse” pentru publicul general, pentru a ne asigura că oamenii le înțeleg corect, iar aici trebuie să se implice specialiștii în comunicarea de sănătate.


Dr. Emilian Popovici – Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie: Pandemia este un război fără componentă militară, dar din punct de vedere medical, social, economic și strategic situația este efectiv una ca de război. Informarea a fost de multe ori defectuoasă; pe de o parte a fost vorba de dezinformare intenționată, pe de altă parte au existat informații inițial validate oficial, ulterior invalidate, chiar și din rândul specialiștilor în epidemiologie, pe măsură ce a avansat și cunoașterea despre acest virus. E foarte important să se genereze titluri de presă fără a crea în mod artificial bombe de presă și, de asemenea, să se comunice onest, chiar și (sau mai ales în) situații de incertitudine sau în care autoritățile trebuie să corecteze niște informații anterior anunțate drept corecte.


Deocamdată există un relativ echilibru al infecțiilor, însă se prevede o creștere a mobilității datorită vacanțelor, deci și o creștere a numărului infecțiilor. Pentru toamna și iarna acestui an, dacă nu se va atinge un minim de 50% (ideal 60%) de imunizare, e foarte posibil să ne confruntăm cu valul 4 al pandemiei, inclusiv cu varianta Delta, mult mai infecțioasă.


Dr. Virgil Musta – Președintele Comisiei pentru Boli Infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății: Lupta cu virusul nu se câștigă în spital, unde resursele sunt limitate, ci în comunitate, prin intervențiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Dar pentru asta trebuie o comunicare eficientă cu diferitele comunități. Faptul că România este acum din nou la coada Europei din perspectiva vaccinării înseamnă că undeva comunicarea medicală spre public nu a funcționat bine.


Pandemia e dublată și de un război informațional. Comunicarea trebuie să fie onestă, simplă, pe înțelesul tuturor categoriilor de oameni, nepolitizată. Mesajele pozitive sunt mai bine acceptate, pentru că oamenii au nevoie de speranță și de încredere acum, de aceea încă de la începutul pandemiei a fost creată o pagină de internet și o pagină pe Facebook, City Doctors, care a ajuns la peste 60.000 membri, medici care doreau să lupte împotriva virusului. Grupul a devenit o sursă de informare inclusiv pentru mass-media și comunitățile de români din diaspora, fiind și o platformă de dialog.


Un alt proiect pentru comunicarea cu medicii din prima linie a fost Pandemic Controller, o platformă pentru managementul cazurilor de Covid-19 (inițial dezvoltat pentru medicii cu mai puțină experiență, care însă s-a dovedit util pentru toți utilizatorii), oferind medicilor recomandări de specialitate în timp util. Proiectul, realizat pe baza unor algoritmi de diagnostic, a fost evaluat de OMS ca model de bună practică medicală în timpul pandemiei, și s-a extins apoi în comunitate, devenind încă și mai valoros. Această aplicație permite și medicilor din alte specialități să se informeze pentru a gestiona cât mai bine cazurile de Covid-19 beneficiind de experiența medicilor specialiști sau pentru tratamentul pacienților rămași la domiciliu. Programul s-a încadrat în proiectul „Oxigen pentru Timișoara”, care a ajutat printre altele ca spitalele să interneze doar cazurile grave de Covid-19, restul fiind gestionate de la distanță și, astfel, s-a eficientizat utilizarea aparaturii de oxigen. Spitale și medici de familie din alte județe au solicitat și au beneficiat de acest program.


Conf. Dr. Mihai Craiu – Medic primar pediatru, Șef al disciplinei Pediatrie II a Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului – Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila: Adevărurile contestate sunt o realitate de care trebuie să ținem cont în cadrul managementului comunicării în timpul pandemiei. Iar principala țintă a dezinformării este comunitatea. Prin proiectul pe care l-a dezvoltat, Spitalul Virtual pentru Copii (SVC), Dr. Craiu a încercat să livreze mesaje frecvente cu informații oficiale, explicate pe înțelesul tuturor, despre pandemie.


Comunicarea despre vaccinare a „explodat” cel mai mult comunicarea în ultimul an, au apărut poziții foarte virulente, bule de opinii, etc. Filmulețele educaționale postate pe pagina de Facebook a SVC au funcționat cel mai bine ca modalități de comunicare cu publicul, nu doar legat de pandemie, ci și de alte probleme foarte actuale pentru sănătatea copiilor și a tinerilor precum excesul de utilizare a ecranelor de către copii și tineri sau pericolele vaping-ului. Din păcate dr. Craiu a avut recent o experiență de agresiune stradală din partea unor tineri care l-au recunoscut ca fiind un promotor al vaccinării. Situația este, așadar, îngrijorătoare legat de gradul de informare și complianță la vaccin, în mod special a tinerilor, iar comunicarea trebuie adaptată foarte atent pentru rezultate cât mai bune în domeniul sănătății publice.


În mod cert pandemia încă nu s-a terminat, dar avem în spate (în România și la nivel mondial) un an și jumătate de experiență acumulată legată de pandemie, inclusiv de comunicarea eficientă și de erorile de comunicare în acest sens. Există multe concluzii care au rezultat și la nivelul comunicării de sănătate, iar invitații la această sesiune a Romanian Healthcare Communication Forum au adus perspective cu siguranță utile – la fel ca și speakerii celorlalte 3 sesiuni ale forumului: Infodemia, Strategii de Comunicare Europene respectiv Strategii de Comunicare Americane.


Romanian Healthcare Communication Forum 2021 a fost organizat de BORO Communication și Spațiul Medical, în parteneriat cu Philips, susținător Hygienium.


Următoarele evenimente din calendarul Spațiul Medical 2021 sunt: Convenția Română a Spitalelor – ROHO 2021Building Health Bucharest International Forum 2021 și Romanian Healthcare Awards 2021.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria comunicare

CALENDAR EVENIMENTE 2024

BORO Communication este singurul organizator de evenimente din România membru al ICCA – Asociația Internațională a Congreselor și Convențiilor. Vă prezentăm în continuare

CALENDAR EVENIMENTE 2023

BORO Communication este singurul organizator de evenimente din România membru al ICCA – Asociația Internațională a Congreselor și Convențiilor.   Vă prezentăm

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

„Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

„Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

„A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers