Cristina Cionga este Director Afaceri Europene, Asociația Producătorilor de Porumb din România. Pe 20 Noiembrie a participat în calitate de Speaker la cea de-a cincea ediție a Forumului Internațional al Marilor Fermieri – RALF.
„Agricultura se vrea cu adevărat o politică a pactului verde european, iar fermierii sunt provocați să își ajusteze profund practicile agronomice, să producă într-o altă paradigmă. S-a vorbit despre eco scheme. Un calcul grosier arată că vorbim despre sume importante și într-adevăr domnul Mihail Dumitru sublinia faptul că trebuie concepute foarte înțelept astfel încât să aibă efecte benefice pentru mediu, dar să fie în același timp capabile să răsplătească fermierii pentru practicile sustenabile. Vorbim deci pentru perioada 2023-2027 de 2 sau 3 miliarde euro, depinde dacă va avea câștig de cauză Parlamentul European care propune 30% din alocarea din pilonul 1 sau colegislatorul său. Vorbim despre sume importante 2, 3 milioane de euro la nivelul României.
Fermierii trebuie să găsească în aceste provocări, în aceste transformări și oportunități și asta încercăm și noi să facem. Înțelegem că agricultura legislativă sau acest carbon farming despre care se vorbește astăzi atât de mult capătă o importanță crucială în atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru că prin lucrările minime ale solului, prin modul în care facem recoltarea culturilor, prin dozele adecvate de fertilizare, prin acoperirea solului în cea mai mare parte a anului pentru a capta și a înmagazina carbonul. Agricultura deci poate contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Comisia Europeană a lansat numeroase inițiative. Să ne amintim că statele membre erau încurajate să elaboreze scheme de sprijin pentru practicile agricole care acumulează carbon. Comisia finanțează în prezent diverse studii pentru scheme pilot prin integrarea seturilor de date agricole și climatice pentru găsirea răspunsurilor la provocările specifice legate de stocarea carbonului. Există un model care funcționează deja foarte bine în Statele Unite. Am ajuns să vorbim și în Europa la momentul actual despre piețe voluntare de carbon în plină dezvoltare, despre calcularea balanței de carbon la nivelul fermei ca indicator de bază al sustenabilității.
Metodele de producție și de cultivare sunt cheia unei reduceri semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră și se estimează că o restructurare a întregii activități agricole europene poate duce la o micșorare între 11-23% a nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă. APPR a intrat de curând într-un parteneriat extrem de promițător cu o companie daneză care urmează să fie lansat luna aceasta și prin intermediul căruia fermierii pot beneficia de asistență tehnică astfel încât să își poată planifica o conversie completă sau parțială spre agricultura conservativă. De aici cu ajutorul partenerilor noștri vom mijloci certificare reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărei parcele și stocarea carbonului în sol. Fermierii pot astfel să fie răsplătiți financiar pentru o producție prietenoasă cu mediul.
Așadar, agricultura conservativă va fi echivalentă cu un plus de recoltă pe terenurile agricole pe care le lucrează. Fiecare hectar are un potențial de a stoca între 3 și 7 tone dioxid de carbon în funcție de adoptarea parțială sau totală a practicilor conservative. Un fermier care lucrează 100 de hectare poate înregistra și stoca amprenta de carbon a 25 de gospodării în fiecare an timp de 15-20 de ani. Agricultura are posibilitatea de a face o mare diferență în lupta climatică și de a obține sprijin financiar.
Ne așteptăm ca interesul pentru certificatele de carbon din agricultură să crească și de aceea încercăm să lucrăm în avans să înțelegem bine ce înseamnă din punct de vedere tehnic agricultura conservativă și să ajutăm membrii APPR să facă tranziția către o astfel de agricultură.”
RALF 2020 – Forumul Internațional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro România și Agricloud.
