„Casa o face arhitectul. Locuința, ca spațiu al locuirii, o face locuitorul, o fac gesturile lui mărunte și cotidiene.” – un interviu cu Ioana Tudora

Ioana Tudora este unul dintre autorii lucrării „Acasă în lume”, ce reprezintă o antropologie a casei românești. Proiectul este despre casă, acasă, plecat de acasă în lume și despre ce înseamnă acest lucru atât pentru individ, cât și pentru societate.

 

Building Home: Ce reprezintă pentru dumneavoastră proiectul „Acasă în lume”?
Ioana Tudora: Acasă în lume este un fel de rezultat de etapă a unei lungi incursiuni în universul locuirii. De etapă pentru că ne dorim continuarea lui alături de studenții și absolvenții masterului de Antropologie (și nu numai). De etapă pentru că proiectul, ca și locuirea, nu poate sfârși cu o
concluzie. Este un proces perpetuu. Este și un act de recuperare a unor cercetări întinse pe aproape 20 de ani, o cercetare ce încerca să surprindă transformările spațiului domestic românesc sub influența „modernizării” post 1990. O transformare care s-a transformat la rândul ei, care a cunoscut tendințe multiple și greu de așezat într-o structură clară, cu iz științific. O transformare care nu s-a încheiat, doar a cotit de nenumărate ori și în nenumărate direcții. Și va continua să o facă. Iar aceste luni de carantină vor genera în mod sigur schimbări. Nu vor fi imediate, dar le vom înțelege ceva mai târziu, dacă vom mai avea răbdarea necesară să privim așa cum Vintilă Mihăilescu știa să privească.

 

Și nu în ultimul rând, pentru mine acest proiect construit de-a lungul timpului sub ochiul atent al
lui Vintilă Mihăilescu a reprezentat desprinderea de metehnele arhitecturii nelocuite și a orașului
depopulat, reduse la simple forme savante și reci. Reprezintă încă o cheie în care privesc
lumea cu mai multă răbdare și grijă decât înainte. Reprezintă umanizarea arhitectului din mine,
o evadare dinspre coajă spre conținut. Iar conținutul e viu și îngrozitor de divers!

 

Building Home: Cum construim ”acasă”?
Ioana Tudora: Nu știu. Acasă este despre poveste fiecăruia. Nu există reguli și nu există rețete. Fiecare dintre noi își construiește un „acasă” diferit și în mod diferit. Chiar și cei care împart aceeași casă nu au același „acasă”. Uneori nici nu știm că l-am construit decât atunci când îl pierdem. Așa cum acum eu am pierdut pentru o vreme „acasă” al meu din atelierul de la școală. Ce este sigur este faptul că „acasă” este făcut din bucăți ale cotidianului, chiar și atunci când cotidianul este într-o schimbare continuă. Ne rezemăm pe timp ca să ne construim spațiile.

 

Despre construcția lui acasă am înțeles însă un singur lucru: nu este legată (doar) de casă ci de
o rețea de spații mult mai extinsă. De cartier, de oraș, de parcursuri. Spațiul public sau comunitar este parte din acasă iar noi părem să fi uitat sau să nu fi știut niciodată asta. Din nou,
poate aceste ultime 2 luni să ne fi reamintit importanța lumii de dincolo de pragul spațiului privat,
spațiu privat care nu este nici sinonim nici congruent cu acasă. Este mult mai puțin.

 

Building Home: Prin ce se definește ”calitatea locuirii”?
Ioana Tudora: Aici lucrurile devin confuze. Sintagma de ”calitatea locuirii” face deseori trimitere, de fapt, la calitatea locuinței. La calitatea spațiului arhitectural. Iar acesta nu este locuire. Este doar un suport al locuirii. Un suport important, fără de care locuirea, locuirea bună, locuirea „acasă”poate să nu se înfiripeze niciodată. Dar locuirea mai cere ceva. Din punctul meu de vedere cere, în primul rând, un sentiment de libertate personală în raport cu spațiul. Casa o face
arhitectul. Locuința, ca spațiu al locuirii, o face locuitorul, o fac gesturile lui mărunte și cotidiene.
Și aici fiecare dintre noi este diferit. Pentru a avea o reală calitate a locuirii trebuie să avem locuințe „discrete”, care să lase loc pentru urmele cotidianului.

 

Trebuie să fie etern adaptabile la actul (uman) al locuirii. Iar locuirea se schimbă odată cu noi, și la fel de pe nesimțite… Locuirea este despre lumină, mirosuri, tabieturi și corporalizare, atât în casă cât și acasă, în acel spațiu telescopic al locuirii ca act individual, intim dar și social. Dacă vrem să discutăm despre o „calitate de locuirii” ca subiect al politicilor urbane atunci trebuie să discutăm despre locuință ca premisă a „libertății” de a locui. Trebuie să trecem de la ideea mașinii de locuit a lui Le Corbusier la cea a casei-cochilie a lui Eileen Gray (asta ca să rămânem în zona moderniștilor care ne-au redefinit locuințele). Trebuie să abandonăm centrarea pe spațiul privat, trebuie să înțelegem că locuirea se revarsă înspre spațiul public. Și cred că am avut o minunată ocazie să înțelegem asta.

 

Interviul este parte a campaniei de comunicare Building Home – International Good Living Forum 2020 – “Cum construim acasă?”.

 

Master Partner Building Home 2020 – Arabesque. Professional Partners: KONE, Rockwool, Alumil, Somaco, Danfoss.  Parteneri: Knauf Insulation, Knauf, Alukonigstahl. Susținător și expozant: Skamol. Parteneri Media: Zeppelin, Igloo, SpațiulConstruit. Partener Instituțional: Ordinul Arhitecților din România. 

 

Mai multe pe Building Home.

 

Foto © Ioana Tudora

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria arhitectură

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
READ MORE
READ MORE
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
READ MORE
READ MORE

Other Projects & Speakers