American Residential Design: Cum se vede locuința ideală din perspectivă americană

Evenimentul Building Home International Good Living Forum, aflat anul acesta la a treia ediție, a fost organizat de România Construiește și BORO Communication în parteneriat cu KONE, ROCKWOOL, VELUX, VIMARpentruTine, Nordis Group, Somfy Romania, Radox, REHAU Romania, Agricin, Ordinul Arhitecților din România (partener instituțional), Layout și Alesonor Real Estate Development (susținători) pe 18 iunie la Hotel JW Marriott din București. Sesiunilor Better Living Design (dedicată arhitecților și design-ului locuirii) și Better Living Investment (care a reunit investitori și dezvoltatori rezidențiali) li s-a alăturat și o discuție extrem de interesantă ce a avut ca invitați 9 arhitecți multi-premiați, cu o vastă experiență în proiecte din Statele Unite dar și la nivel internațional. Discuția cu arhitecții a fost moderată de Șerban Țigănaș (Secretar General al Uniunii Internaționale a Arhitecților și Președinte DICO ȘI ȚIGĂNAȘ).

 

În cadrul sesiunii americane intitulate “American Residential Design”, în care s-a discutat despre locuire, despre arhitectură și investiții, dar și despre viitorul pe care ni-l dorim din perspectiva unui „acasă” cât mai bun pentru fiecare, cei 8 arhitecți au prezentat diferite principii și exemple ale arhitecturii rezidențiale contemporane din mai multe zone ale Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, New York, Philadelphia, Wisconsin). 

 

Mai multe informații despre experiența și proiectele foarte interesante ale acestor arhtecți găsiți aici.

 

Care sunt trendurile actuale în Statele Unite referitor la modul de locuire, tendințele după pandemia Covid, și ce se prevede pentru viitor în domeniu? Iată perspectivele celor 8 invitați:

 

Brian Phillips – Fondator ISA (Interface Studio Architects), Philadelphia

Philadelphia are numeroase locuințe individuale sau de 2-3 etaje, spațiul rezidențial fiind destul de dens (cam 50 de unități de locuire pe acru), în condițiile în care se constată o tendință și mai mare de densificare a țesăturii urbane. De asemenea, în această zonă se observă lipsa unor clădiri „de mijloc”, adică de dimensiuni și înălțime medii, care să facă o trecere de la zonele suburbane cu case pe un singur nivel la clădirile mari de birouri.

 

O altă tendință este „orașul de 5 minute”, adică oamenii să poată ajunge oriunde au nevoie într-un timp scurt – un lucru pe care îl caută tot mai multe persoane, mai ales în Statele Unite unde timpul și distanțele necesare pentru naveta casă-muncă sunt adesea considerabile. O posibilă soluție este crearea de centre funcționale multiple, care să aducă diferite facilități mai aproape de zonele rezidențiale.

Câteva exemple de regenerare urbană și folosire a mediului preexistent dintr-o zonă rezidențială, la care a lucrat biroul ISA:

  • un proiect cu 30 de unități de locuire de diferite mărimi, integrat într-un cartier de locuințe. Un proiect ce transformă tiparele vechi existente, integrând un element nou în țesutul urban dar totodată continuând viața comunității și creând noi conexiuni sociale;
  • clădiri mai mici, care au fost dezvoltate preponderent pe verticală din cauza faptului că loturile respective erau mici, înghesuite, „indezirabile” pentru alți arhitecți, fiind rămase în urma unor dezvoltări mai mari. Spre exemplu, s-a realizat o clădire pe 5 etaje cu o suprafață totală de doar 100 mp, sau o altă clădire rezidențială tot pe un lot mic în care s-au obținut 7 unități de locuire.

Legat de clădirile foarte mici, de pe „loturi indezirabile”, experiența acestui birou de arhitectură este că, dacă design-ul și concepția sunt corespunzătoare, oamenii se pot simți foarte bine și în acest model de locuire.

 

Gisue Hariri – Fondatoare, Hariri & Hariri Architecture, New York

Din experiența de 40 de ani de activitate internațională a acestei arhitecte, în anul 2021 „a crea un cămin e o chestiune ce ține de drepturile omului”, nu un lux sau o opțiune, însă din păcate e un deziderat neîndeplinit complet și în SUA. Este necesară per total o reducere a costului clădirilor rezidențiale, dar și abordarea prin arhitectură a schimbărilor climatice (spre exemplu prin reducerea emisiilor asociate transportului de materiale și deșeuri de construcții). Astăzi trebuie regândită construirea rezidențială, iar arhitectura trebuie să răspundă nevoilor de mediu și de locuire existente azi. 

 

După un an de pandemie, de criză economică și izolare, locuința nu mai reprezintă doar un sanctuar în care suntem în siguranță, ci trebuie să satisfacă și alte nevoi precum muncă, școala online a copiilor, shopping-ul de acasă, conectarea cu restul lumii. Toate acestea se întâmplă acum mult mai mult de acasă, ceea ce implică anumite nevoi de spațiu, intimitate și confort. Ideea de lux și de „mai mare e mai bine” a suferit de asemenea modificări din cauza pandemiei; acum trebuie să ne concentrăm pe crearea de comunități și structuri sustenabile, pentru ca toți să îți poată permite o locuință care să răspundă nevoilor și dorințelor lor. 

 

În anii 2000 se discuta mult de digitalizare și forme noi, speciale în arhitectură, însă rezultatele acestui trend nu au fost cele scontate, căci s-a dezvoltat un tip de arhitectură scumpă, ciudată și ineficientă. Sustenabilitatea a intrat însă în ultima perioadă tot mai puternic în arhitectura americană în diferite forme: materiale verzi și design conștient de mediu. Cu toate acestea, amprenta de carbon este încă foarte mare. Astfel, se conturează cumva o definiție nouă și interesantă a luxului, înțeles tot mai frecvent acum ca o arhitectură orientată spre viitor, inteligentă, eficientă, accesibilă, responsabilă, dezirabilă.

 

„Bijuteria de la Salzburg” este poate cel mai celebru proiect al surorilor Hariri. O dezvoltare de 100 de milioane de dolari, cu 100 de apartamente și o structură de birouri readaptată, creată lângă un perete de stâncă ce a fost inclus într-un mod inedit în acest proiect – așadar un model de integrare sustenabilă a unei clădiri într-un țesut urban nu doar preexistent ci chiar istoric.

 

Diferența dintre locuințele sărace și cele bogate a devenit și mai mare în ultimele decenii. Casele modulare din prefabricate, inspirate din origami, cu panouri solare, care pot deveni o locuință adevărată, sunt o soluție propusă de acest birou de arhitectură. Modelul poate funcționa foarte bine inclusiv în situații de calamități naturale, războaie, dar și ca unități medicale, tabere de refugiați, bungalouri pentru industria Horeca, sau pur și simplu ca alternative de locuințe accesibile și în cartiere existente.

 

În aceeași idee, un alt proiect interesant și relevant pentru filozofia biroului Hariri & Hariri Architecture a fost realizat în 2018: o casă mono-unitate realizată din prefabricate, o locuință accesibilă ce poate fi replicată și/sau transportată în diferite situri, fiind un model interesant de locuire accesibilă, confortabilă, sustenabilă și prietenoasă cu mediul.

 

Spațiul pentru locuire trebuie gândit astăzi în funcție de necesitățile actuale, nu de modele prestabilite. Situația mondială (ecologică, climatică, socială, politică) obligă arhitectura la strategii noi privind proiectarea comunităților. Investitorii, dezvoltatorii, arhitecții, consultanții au, toți împreună, obligația de a îmbunătăți calitatea vieții pentru toate tipurile de utilizatori. Asta este o responsabilitate socială și morală, în primul rând a arhitecturii, și e nevoie de vizionari care să influențeze mediul construit și concepția urbană.

 

Digitalizarea tot mai avansată poate contribui la accesibilizarea locuirii, fără a face rabat de la calitatea acesteia. Din păcate, multe locuințe accesibile nu au un concept și calitate din perspectiva arhitecturală, și nu sunt dezirabile chiar dacă oamenii și le pot permite. Obiectivul e de a crea spații de locuire care să aducă lumea împreună, să creeze experiențe umane. O altă soluție în acest sens, pe care surorile Hariri o explorează, sunt locuințele imprimate 3D, o tehnologie care are potențial și poate fi îmbunătățită.

 

David Thompson – Principal & Fondator Assembledge+ Architecture, Los Angeles

Proiectele acestui birou exemplifică principiile în care cred arhitecții lui: necesitatea de a crea unități sustenabile, integrate cu atenție în comunitățile învecinate, și găsirea de soluții pentru extinderea duratei de viață și de folosire a clădirilor, cu deschidere spre peisaj și cu integrarea acestuia în interiorul locuințelor, prin diferite strategii de proiectare, nu doar de design interior.

 

Catherine Chia – Principal, Desai Chia Architecture, New York

Biroul a început inițial cu renovarea de mansarde, apoi s-a extins la proiectarea de locuințe individuale, având colaborări și cu alți arhitecți de renume la nivel internațional. Cei doi soți arhitecți au o preocupare constantă pentru ambientul și mediul construcțiilor, îmbinarea între intimitatea spațiului de locuit și zonele din locuință care sunt deschise spre mediu, respectiv zonele de socializare și întâlnire din cadrul locuințelor.

 

Sustenabilitate înseamnă, în viziunea lor, inclusiv să te folosești ca arhitect în primul rând de ceea ce există deja, fie că e vorba de clădiri, materiale preexistente într-o clădire ce se renovează sau reproiectează, ce au mediul înconjurător.

 

Într-un proiect, clădirea rezidențială realizată de cei doi arhitecți a devenit un model pentru comunitate, pentru modul în care se pot reutiliza într-o clădire elemente de lemn din clădirea anterioară (statul Michigan, în care s-a realizat acel proiect, având o problemă cu lemnul pentru construcții din cauza unor infestări masive ale pădurilor, motiv pentru care s-a defrișat foarte mult). Iar comunitatea a preluat această practică sustenabilă, contribuind astfel la folosirea a mult material lemnos util în construcții, care altfel ar fi fost distrus.

 

Tot aici, pentru o calitate optimă a locuirii, arhitecții au căutat o utilizare optimă a luminii pentru susținerea sistemului de ventilație și încălzire/răcire și au integrat un acoperiș retractabil. Pentru ei este importantă integrarea unei clădiri rezidențiale în logica sitului dar și în contextul personal al clienților, și respectarea experienței pe care aceștia și-o doresc în utilizarea locuinței.

 

În mod surprinzător, pandemia a crescut clientela internațională a biroului, oamenii fiind acum încă și mai disponibili pentru comunicare și colaborare, atât arhitecții cât și clienții.

Referitor la arhitectura vernaculară, ce folosește optim materialele, resursele și contextul local al unui proiect, ei se inspiră și caută să se inspire și din vechile forme ale caselor, care erau construite pentru a răspunde multor necesități; acestea sunt adesea o bună inspirație și pentru construcțiile noi, inclusiv din perspectiva relației cu comunitatea și a comunicării cu peisajul arhitectural. Deci da, arhitectura vernaculară poate fi o sursă de inspirații pentru cea modernă. 

 

Sarah Bayer – Associate Principle of Sustainability, Magnusson Architecture and Planning PC, New York

Biroul este specializat pe crearea de locuințe accesibile în zona New York, pentru care există o cerere în creștere acolo, existând și numeroase scheme de finanțare. Adesea, aceste clădiri sunt mixed-use (incluzând bibliotecă, spațiu comunitar, spații comerciale, etc.). 

 

În contextul pandemiei a fost repus în discuție spațiul privat interior dar și cel exterior, motiv pentru care s-a profitat cât mai mult de spațiul oferit de acoperișuri, pe care au proiectat terase. De asemenea, pandemia a stimulat găsirea de noi soluții pentru balcoane (oamenii dorindu-și mai mult să stea la aer lângă locuința lor) și mai ales la ventilație și la aerisirea locuințelor, spre exemplu prin filtre pentru aer ce recuperează energia din ventilație. Astfel crește și performanța energetică a clădirilor. 

 

Etanșeizarea e un alt element important pentru economisirea energiei, dar și pentru evitarea igrasiei, un element extrem de important pentru sănătatea locuitorilor. E nevoie de aceste aspecte pentru o calitate optimă reală a locuirii, nu doar pentru respectarea unor norme. Până la 90% din cheltuielile pentru energie pot fi economisite cu o tehnologie de tipul caselor pasive, iar în SUA există stimulente financiare oferite celor interesați de această tehnologie. 

 

Un alt focus al acestui birou este calitatea aerului natural și a conexiunii cu natura, dar și folosirea tuturor spațiilor disponibile într-o clădire rezidențială, spre exemplu acoperișuri care au amenajate spații verzi sau panouri solare. Asta și pentru că în New York există reglementări care spun că dacă există spații nefolosite în cadrul unor clădiri, ele trebuie utilizate pentru a deveni zone verzi sau pentru panouri solare. 

 

New York-ul urmărește să devină neutru din perspectiva emisiilor de carbon până în 2050, motiv pentru care se folosește cât de mult posibil energia regenerabilă disponibilă. De asemenea, se dorește reducerea materialelor poluante (inclusiv pentru izolații) și folosirea a cât mai multe materiale eficiente dar și prietenoase cu natura, în detrimentul cimentului și al betonului care au o amprentă de carbon foarte mare. 

 

Brian Messana – Partner Messana O’Rorke, New York

Firma are două decenii de experiență în rezidențial, realizând 80% renovări și 20% proiecte noi. Pe cei doi arhitecți parteneri îi interesează foarte mult reducerea „zgomotului vizual”, adică simplificarea design-ului și o perspectivă cumva reducționistă, cu un accent pe elementele care au relevanță pentru utilizatori. 

 

Visul american a avut și are în continuare la bază ideea de „mai mult, mai mult, mai scump”, în orice domeniu. Viziunea acestor arhitecți este însă la polul opus: „mai puțin înseamnă mai mult”. Se încearcă respectarea spațiului dimprejur, a luminii și a detaliilor, în vederea unei „arhitecturi fără vârstă”.

 

În pandemie au lucrat la un sit rezidențial amplu de 15.000 mp, cu o cramă, garaj subteran, un mini-cinematograf, o sală de fitness, dar totul în proporții foarte mari. Brian Messana nu s-a putut conecta cu această viziune la scară mare, propunând clientului un proiect mai redus și reușind să îl convingă că proiectarea arhitecturală optimă nu trebuie neapărat să fie una la scară mare. O locuință trebuie să fie în primul rând locuibilă, funcțională, plăcută, și să răspundă nevoilor utilizatorilor ei. 

 

În ce măsură principiul „mai puțin înseamnă mai mult” e aplicabil și renovărilor, respectiv clădirilor deja existente, și le poate da o nouă viață? E o oportunitate, spune Brian Messana, de a revitaliza nu doar arhitectura și utilizarea clădirii ci și chiar relația cu vecinătatea și zona.

 

Sebastian Schmaling – Founding Principle, Johnsen Schmaling Architects, Wisconsin

Multe dintre locuințele din Statele Unite nu au fost proiectate de arhitecți (multe fiind gândite ca locuințe construibile într-un timp scurt, ieftine/accesibile, care să producă profit rapid), iar asta se vede în aspectul și în funcționalitatea lor. Aceste case par adesea doar niște hambare decorate, iar Schmaling își dorește să contribuie la schimbarea acestei situații.

 

Biroul a avut mai multe proiecte și în zona rurală, respectând mediul și topografia siturilor și integrându-le în design-ul clădirilor. Se pune accentul și pe crearea unor legături puternice între interiorul și exteriorul locuințelor, cu o folosire cât mai bună a luminii naturale. Într-un proiect rezidențial low cost, Sebastian Schmaling a studiat cromatica diversă a locuințelor din vecinătate și a conceput o fațadă ce a inclus într-un mod armonios culorile dimprejur oferind o vizibilitate și o coerență interesante clădirii. 

 

Un alt proiect a fost o clădire dintr-un cartier rezidențial cu spațiu disponibil destul de restrâns, căreia i-a fost adăugată spațialitate prin introducerea a 3 etaje cu un spațiu comunitar generos interior (o terasă comună, pe care de exemplu se pot da petreceri), care compensează faptul că apartamentele în sine sunt mai înghesuite.

 

Sustenabilitatea din perspectiva mediului e piatra unghiulară a filosofiei acestui birou. Arhitecții pot și trebuie să fie parte din soluția pentru sustenabilitate, și în acest sens e nevoie de măiestrie pentru a convinge investitorii și clienții să accepte costurile suplimentare asociate unor sisteme/tehnologii prietenoase cu mediul.

 

Mark Sanderson – Principal, Digsau Arhitecture, Philadelphia

Biroul de arhitectură Digsau a primit peste 60 de premii locale, regionale și naționale, cel mai recent proiect rezidențial (PPR Apartments) primind chiar un premiu din partea American Institute of Architects. Abordarea lor se bazează în primul rând pe arhitectura contemporană.

 

Arhitecții de aici au observat că majoritatea firmelor de arhitectură se bazează pe industrializare și pe producția de arhitectură, pe selectarea și nu pe crearea materialelor, ceea ce duce la numeroase construcții lipsite de caracter. Când realizează o clădire cu mai multe unități, acești arhitecți se gândesc cum pot face ca acea clădire să dea senzația de „cămin” pentru toți cei care o vor locui. 

 

Cum se poate face ca o clădire să fie mai mult decât ce a cerut clientul, din perspectiva a ce ar putea aduce pozitiv în mediului urban învecinat? Un exemplu al acestei preocupări a biroului Digsau este clădirea unui campus universitar, care a creat interacțiuni în cadrul campusului și în mediul social al comunității de acolo prin legăturile stabilite între mediul interior și cel exterior al clădirii, prin formă dar și prin funcțiunile soiale pe care le facilitează.

 

În cadrul sesiunii americane a Forumului Building Home 2021 au fost prezentate așadar multe perspective interesante despre expresivitatea, tendințele și preocupările arhitecturii rezidențiale din Statele Unite. Situațiile sociale, economice, legislative și culturale diferă în multe aspecte între America și Europa, însă cu siguranță tendințele de peste ocean și modul în care este concepută locuirea acolo sunt o bună sursă de inspirație și de dialog – exact ceea ce s-a și întâmplat în cadrul acestui forum.

 

* Pe 22 octombrie 2021, Forumul Internațional al Marilor Dezvoltatori (organizat la Hotel JW Marriott din București) va închide seria evenimentelor România Construiește. Înscrieri și detalii aici.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on linkedin
LinkedIn

BORO Newsletter

Dacă sunteți interesat de noutățile din cadrul evenimentelor/proiectelor noastre

vă rugăm să vă înscrieți aici.

Alte știri din categoria arhitectură

Vreau să particip

Vreau să devin Partener

Ene Gîrban

Director General, AGRO-IND COM, Buzău, +2000 ha
Fermier Invitat

Evenimentul RALF, care a reușit să unească mari fermieri români, a fost un real succes. S-au spus puncte de vedere foarte clare și totodată invitații au avut o prezență remarcabilă. Întregul eveniment a avut o ținută de gală.

Vlad Bontaș

Director, AGROCOV, Galați, +5500 ha
Fermier Invitat
Vreau în primul rând să vă mulțumesc pentru invitația acordată și să vă felicit pentru organizarea Forumului, una foarte bine structurată, atât în baza invitaților, cât și a subiectelor abordate. A fost o zi plină de acumulare de informații, sperăm noi folositoare, iar când ne-au permis pauzele am profitat pe partea de networking cunoscând alți colegi din țară și povestind unii altora cu ce ne lovim în fermele noastre și ce putem îmbunătăți.

Dr. Cristian Radu Jecan

Director Medical, Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, București

Medic Invitat ROHO

“Mulțumesc organizatorilor pentru conceptul și formatul evenimentului Convenția Română a Spitalelor ROHO 2017. A fost o onoare și în același timp o experiență remarcabilă să onorez invitația primită. Conferința a oferit un cadru de întâlnire ideal pentru membrii echipelor de management din spitalele românești, prin asigurarea unui cadru propice de schimbare a informațiilor, de împărtășire a problemelor întâlnite în cadrul procesului de management spitalicesc și mai important, a soluțiilor găsite. Participarea specialiștilor și a profesioniștilor din sănătate din alte țări europene în cadrul ROHO, mai ales a celor din zonele învecinate cu România, a asigurat o diseminare largă a unor proiecte și soluții specifice implementate de aceștia, care pot constitui un model și pentru țara noastră.”

Dr. Elisabeta Raț

Manager, Spitalul Municipal Carei, Satu Mare

Manager Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru faptul că și în acest an m-ați onorat cu invitația de a participa la acest eveniment. Din prezentările Speakerilor din sănătate, de la noi și din străinătate, am observat că preocuparea deosebită pentru asigurarea calității actului medical și siguranța pacienților câștigă tot mai mult teren în managementul spitalelor publice și private. Cred că, în activitatea zilnică din unitățile sanitare, protocoalele terapeutice și procedurile de lucru implementate, definesc bune practici de eliminare a riscurilor clinice, combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale și nu în ultimul rând, o abordare corectă și eficientă a diagnosticării și a tratamentului pacienților.”

Petru Șușca

Manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj

Manager Invitat ROHO

“Convenția Română a Spitalelor se evidențiază în peisajul evenimentelor din România. Reunind profesioniști din domeniul medical, evenimentul devine un prilej de a împărtăși experiență, dar și o ocazie de a interacționa cu oameni cu preocupări similare. Am apreciat alegerea atentă a speakerilor. Cunoștințele acestora sunt de un real folos în munca zilnică și pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care ne confruntăm. Calific ediția din 2016 a Convenției Române a Spitalelor drept un eveniment constructiv și de calitate.”

Dr. Alina-Bondoc

Director Medical, Medlife Titan, București

Medic Invitat ROHO

”Vă mulțumesc pentru invitatia la ROHO 2017 și mă bucur că am avut prilejul să particip și să ascult profesioniști din managementul medical, atât din România, cât și din străinătate. Consider că un asemenea eveniment pune România pe hartă, ca țară europeană, care oferă servicii de sănătate populației, la standarde de înaltă calitate. Este extrem de important schimbul de experiență și de viziune la nivel de management, pe care îl oferă un eveniment de acest tip, și nu în ultimul rând, posibilitatea de a cunoaște persoane-cheie din acest domeniu și de a lega relații profesionale de durată. Am apreciat în mod deosebit oportunitatea de a crește vizibilitatea sistemului medical privat în fața guvernanților, atât pe plan național, cât și internațional, prin promovarea unor organizații cum ar fi European Union of Private Hospitals (EUHP).”

Dr. Mircea Cinteză

Șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență București

Medic Invitat ROHO

“A fost impresionant interesul pentru Convenția Română a Spitalelor. Un mare număr de participanți au venit la București din întreaga țară. Temele dezbatute sunt importante pentru oricine este implicat în activitatea de management medical.”

Vlad Bontaș

Manager, AGROVOC, Galați, +5500 ha

Guest Farmer

First and foremost, I want to thank you for your invitation and to congratulate you on the organization of the Forum, which was very well structured, both in terms of the guests, as well as of the topics addressed. It was a day full of – we hope – useful information; when the breaks allowed it, we made the most of the networking part to become acquainted with other Romanian colleagues and to talk about the problems in our farms and what could be improved.

Ciprian Dogaru

Executive Manager, Hotel Ambient 4*, Brașov

FORO Guest

The quality of the services must be continuously improved, and this is done through regular trainings and last-minute information shared with the relevant departments. Maintenance of hotel spaces is also a priority, as good hotel services cannot compensate for unattended space and vice versa. A mix between the two components is ideal and leads to the success of the customer relationship. A hotel’s reputation is its business card. In the online environment, the grades given by the guests are the mirror of the activity of the hotel, and they can be improved by good management and communication with the client.

Bogdan Arsene

General Manager, Best Western Stil Hotel 4*, Bucharest

FORO Guest

The policy of the Best Western Stil hotel has a very important component of customer service. We care about our guests and are very attentive to the feedback they send us through various forms (directly at the hotel reception, in direct meetings with our staff, through the hotel feedback forms, through the pages of TripAdvisor, Booking, Facebook etc.). Feedback from our guests helps us to maintain the level of services and facilities we offer to a certain standard and to make improvements. In the last 2 years we have made significant investments in this regard.

Chef Ștefan Popescu

Executive Chef, Pullman Bucharest World Trade Center

FORO Guest 

Un restaurant este în sine o investiție complexă. Una dintre problemele actuale în acest domeniu este calitatea serviciilor, motiv pentru care este imperativ să investești în această direcție. Un restaurant poate rămâne „de top” doar menționând calitatea – de aceea acest concept trebuie înțeles în detaliu. Concurența crește în toate sectoarele, iar cea mai bună modalitate de a vă distinge de ceilalți este reputația pe care o construiți. Decizia de a folosi reputația ca instrument de construire a carierei diferă de la un sector la altul și depinde de obiectivul profesional. Cu toate acestea, a fi un profesionist cu vizibilitate devine un mijloc tot mai necesar de dezvoltare a carierei.

Proiect: Openville

Timisoara, Romania

IULIUS & ATTERBURY EUROPE

Openville este cel mai mare proiect de tip mixt din vestul României, aflat în plină dezvoltare în centrul Timişoarei, în proximitatea Iulius Mall. Acesta va fi principalul pol de business, retail şi entertainment din regiune şi va fi inaugurat în primăvara anului 2019, odată cu finalizarea primei etape. Openville va reprezenta o destinaţie cosmopolită de lifestyle, care va include: şapte clădiri de birouri, 450 de magazine, un parc de peste 55.000 mp, restaurante şi cafenele tematice, un nou concept de cinema, carusel pentru copii şi săli de evenimente. Valoarea investiţiei este de peste 220 de milioane de euro.

Presented by

Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018
Raluca-Munteanu-1
Raluca Munteanu
Business Development Manager IULIUS
Speaker DEVO 2018

Other Projects & Speakers