Cea de-a patra ediție Building HOME International Good Living Forum a avut loc pe 16 iunie 2022 la JW Marriott Grand Hotel din București, cu tema “Building HOME Identity” sau “Cum construim identitatea spațiilor rezidențiale”.În cadrul ediției din acest an a fost lansată secțiunea specială dedicată interioarelor rezidențiale: “Building HOME Interiors”.

Building HOME este cel mai complex eveniment din România dedicat spațiilor în care locuim, conceptelor și dezvoltărilor rezidențiale reprezentative, arhitecturii și designului interior. Forumul reunește anual investitori și dezvoltatori, constructori, arhitecți, designeri de interior, consultanți și manageri de proiecte, companii cu soluții pentru proiectele rezidențiale.

Ediția 2022 a avut un format extins, cu 52 de speakeri din 10 țări, peste 300 de participanți și cu 3 zone principale de eveniment: 2 săli cu sesiuni plenare care au rulat în paralel, plus zona de expoziție și business networking. 

Vă prezentăm în continuare 150 de propuneri și idei de la Building HOME 2022:

Building HOME

• Există zone în care autoritățile locale insistă să fie respectat un plan de urbanism pentru a se evita în viitor situații precum dezvoltările haotice, aglomerațiile urbane sau traficul intens, iar dezvoltatorii trebuie să înțeleagă și să se conformeze acestor cerințe pentru a avea un proiect imobiliar sistematic și logic.
• Zona luxury a real estate trebuie exploatată cât mai mult pentru că există interes din partea pieței. Sunt mulți cumpărători care își doresc spații generoase, cu finisaje de foarte bună calitate, detalii la care tot mai mulți dezvoltatori ar trebui să fie atenți.
• Dezvoltatorii ar trebui să aibă mai mult curaj în abordarea proiectelor de tip luxury și să se bazeze pe input-urile unor consultanți specializați, care sunt în contact cu utilizatorii finali ai unor astfel de proiecte rezidențiale.
• Atunci când planifică un ansamblu rezidențial, dezvoltatorii trebuie să se gândească la modul în care o comunitate va trăi în acel spațiu și să se preocupe de armonizarea tuturor elementelor importante pentru un confort general sporit. 
• Este foarte important ca dezvoltatorul să țină cont de feedback-urile oferite de comunitate. Există grupuri în social media unde locatarii își exprimă nemulțumirile și dorințele, iar dezvoltatorii sunt datori să extragă din aceste idei învățăminte despre cum să îmbunătățească constant proiectele pe care le creează.
• Toți cei activi în domeniul real estate trebuie să încerce să îndrepte clienții spre un nivel mai ridicat de educație și informare. Încă există multe persoane care iau credit de la bancă pentru a-și cumpăra o locuință, însă nu au timpul sau know-how-ul să se și documenteze temeinic cu privire la imobilul pe care și-l doresc.  

• Arhitecții și dezvoltatorii sunt obligați să se concentreze tot mai mult pe performanța energetică, care are un impact mare asupra locuințelor și a calității locuirii.
• În prezent este necesar ca produsele să aibă în spate un concept, o poveste, o strategie pentru a avea succes pe piața actuală, foarte concurențială.
• Centrele de cartier ar trebui să asigure utilitățile în zonă și să îmbunătățească calitatea spațiului public și a locuirii.
• Arhitectul trebuie să înțeleagă foarte bine ce vrea clientul și să îi ofere soluțiile adecvate. Identitatea arhitecturală ar trebui să fie legată de comunitatea din care face parte un anume proiect și de nevoile ei generale și contextuale, iar elementele esențiale astăzi sunt sustenabilitatea și nevoia de spații comunitare, care s-au accentuat în contextul pandemiei.
• Arhitecții au o răspundere uriașă față de clienți și trebuie să amendeze proiectele neconforme.
• Trebuie acordată o mare atenție în modelarea spațiului de „acasă”, deoarece are o influență foarte mare asupra vieții noastre.
• „Nu consuma mai puțin, consumă mai bine!” este îndemnul ce trebuie urmat pentru a ne bucura de un mediu locuit mai inteligent, ce profită de profunzimea și calitatea oferite de inovația și tehnologia contemporane.
• Cu toții am putea contribui la schimbarea orașelor noastre, iar luxul poate fi o altă fațetă a identității.
• Unul dintre obiectivele pe termen lung ar trebui să fie acela de a ajuta cât mai multe persoane să treacă de la o locuință veche la una nouă, modernă.
• Provocările pieței actuale pot fi totodată și oportunități de redefinire pe piață, iar acum rezistă cei care pot inova, pot aduce schimbări și care își creează propria identitate.
• Dezvoltatorii cu experiență își pot promova proiectele și prin prisma echipamentelor, care contribuie semnificativ la confortul celor care folosesc respectivele clădiri. Aceste echipamente pot fi elemente de comunicare în cadrul unui proiect rezidențial.

• O casă nu este niciodată ceva ce termini, ci ceva ce începi, iar sustenabilitatea trebuie să fie un concept holistic.
• Arhitecții pot apela la „Glosarul de termeni în construcții și arhitectură”, disponibil online pe site-ul OAR București, pentru a verifica definițiile a peste 2.000 de termeni utili tuturor celor din domeniu.
• În urma pandemiei au crescut atât importanța designului și a identității spațiilor, cât și dorința indivizilor de a acorda mai multă atenție locuinței.
• Dorința predominantă a beneficiarilor de servicii de design interior este conturarea atmosferei de „acasă”.
• Persoanele care apelează la un designer de interior sunt de cele mai multe ori deschise la nou și dornice să încerce un stil de viață diferit, având un rol participativ în amprentarea și modelarea spațiului interior.
• Momentul dificil pe care îl traversăm acum va fi depășit pentru că piața imobiliară din România este totuși una matură, care continuă să fie interesantă pentru investitori, atât în segmentul rezidențial, cât și în cel industrial și în zona de office.
• Există tot mai mulți oameni care sunt interesați de eficiența energetică și de casele care protejează mediul și care sunt dispuși să investească în astfel de spații.
• Tot mai mulți clienți milionari au început să acorde importanță esteticii și sustenabilității mediului în care locuiesc, înțelegând tot mai mult că acestea contribuie major la starea lor de spirit.
• Față de situația din alte capitale europene, în București achiziția unui apartament este încă foarte accesibilă, fiind nevoie de 10 ani în medie pentru achiziționarea unei locuințe la un preț mediu, în timp ce în alte capitale europene durata de achiziție e în jur de 14-17 ani.
• Oamenii tind din ce în ce mai mult să caute un confort rezidențial mai mare, mulți dorind să locuiască în ansambluri rezidențiale noi ce respectă standardele actuale.

• Segmentul de construcții eco reprezintă o pondere de sub 1% din tot ceea ce se construiește la ora actuală în România.
• Costurile sunt mai mari la construcțiile rezidențiale eco, 100% verzi, deoarece investiția inițială a dezvoltatorului se regăsește mai apoi în prețul de vânzare, însă ulterior costurile de întreținere lunară și de utilități vor fi substanțial mai mici pentru locatari. 
• Identitatea spațiilor de locuit nu depinde neapărat de bugetul investit de clienți, ci de calitatea produselor utilizate.
• Pandemia a sporit valoarea, utilizarea și căutarea caselor de vacanță pentru că oamenii activi vor să fie urbani, să stea preponderent în orașe, dar și să aibă refugii în natură. 
• Arhitecții au o mare responsabilitate mai ales în privința ansamblurilor rezidențiale de case pentru că ei propun de fapt un mod de locuire, dar nu cunosc clienții finali, stilul lor de viață sau preferințele pe care le au.
• Materialele din care este realizat un spațiu interior au un impact enorm asupra stării de bine a oamenilor și a modului în care ei percep acele spații. 
• Calitatea aerului, acustica, temperatura și lumina au o influență majoră asupra sănătății, conform Organizației Mondiale a Sănătății. 
• Pentru a avea identitate și design de calitate este necesar ca toți cei care lucrează în domeniu să facă eforturi conjugate pentru a educa piața și pentru a le explica oamenilor ce înseamnă produsele și amenajările de calitate.
• Este foarte important ca cei care oferă soluții pentru amenajările rezidențiale să asculte clienții și să înțeleagă că spațiile pe care le amenajează trebuie să poarte semnătura beneficiarilor, indiferent care ar fi interesul comercial al vânzătorilor. 
• Trebuie să facem ansambluri rezidențiale în care spațiile exterioare sunt unitare, însă la interior oamenii au posibilitatea de a-și alege ceea ce îi reprezintă și de a-și pune ideile în practică prin soluții de calitate.

• „Design by identity”înseamnă că spațiul în care locuim trebuie să reflecte amintirile, călătoriile și istoria noastră.
• Identitatea înseamnă și calitate, de aceea trebuie să fim foarte atenți la ce produse folosim.
• Digitalizarea este foarte importantă astăzi, fiind mereu un obiectiv de atins.
• Acasă este locul în care ne simțim în siguranță, locul de apartenență, care ne influențează identitatea.
• Din ce în ce mai multe persoane sunt preocupate de confortul și siguranța locuinței lor, dar și de sustenabilitate, eficiența energetică și durata de viață a caselor sau a materialelor folosite pentru aceasta. 
• Toate îmbunătățirile din industria construcțiilor ar trebui să înceapă pe teritoriul arhitecturii.
• Arhitectul trebuie să înțeleagă povestea clientului, dar și relația clădirii cu orașul, pentru că în acest mod lucrurile se simplifică și se pot găsi numeroase soluții arhitecturale adecvate.
• Indiferent de dimensiuni, în fiecare proiect rezidențial este nevoie de o coerență specifică contextului. 
• Populația mondială este în creștere, însă resursele de toate tipurile sunt limitate. Soluția ar putea ține mai degrabă de un consum mai bun și mai sustenabil, decât de un consum mai mic. 
• Am putea să nu mai construim case neapărat în zonele suburbane, ci să valorificăm și să densificăm mai mult structura urbană deja existentă, inclusiv prin soluții de construire mai inteligente.
• Extinderea urbană nu este un fenomen benefic sau sustenabil, zonele cu densitate urbană scăzută fiind surse de trafic și poluare, care suferă din cauza unei infrastructuri reduse de facilități.
• Trebuie să creăm o densificare urbană mai umană – spre exemplu este necesar un stil al zgârie-norilor europeni mai deschis, care să interacționeze cu contextul urban.

• Locuințele trebuie să fie sustenabile, responsabile, dar și să celebreze individualitatea.
• Arhitecții ar trebui să se preocupe și de psihologia umană și de modul în care este perceput un spațiu arhitectural. 
• Arhitecții trebuie să fie mereu în căutare de soluții inovatoare pentru problemele clădirilor la care lucrează.
• Dintotdeauna oamenii au încercat să imite natura și să o aducă mai înăuntrul locuințelor, tendință care rămâne neschimbată.
• Nivelul de tehnologie disponibil astăzi este enorm și ne permite să creștem exponențial confortul locuințelor. Arhitecții trebuie să găsească însă metode de a împleti aceste tehnologii cu diferitele metode tradiționale probate în timp, pentru a crea un confort rezidențial sustenabil. 
• Confortul nu implică în mod obligatoriu bugete mari pentru că putem aplica și metode simple, deja verificate, pentru anumite aspecte.
• Clienților trebuie să li se explice diferitele metode sustenabile de construcții și de amenajări care pot fi utilizare pentru a le spori calitatea vieții.
• În fiecare locuință există așa-numitele „spații goale” considerate inutile, însă ele pot fi exploatate deoarece permit o mobilitate mai mare. Aceste spații trebuie luate în calcul cu atenție în construirea „coregrafiei” spațiilor rezidențiale. 
• Un obiectiv important în realizarea apartamentelor noi și moderne ar trebui să fie respectarea și valorificarea contextului arhitectural și istoric al zonei în care se află.
• Nu numai că trebuie să consumăm mai puțin, dar este necesar și să transformăm mai multe din elementele deja construite, fără a pierde moștenirea culturală existentă. 
• Proiectele arhitecturale trebuie abordate într-o manieră holistică, luând mereu în considerare cultura și istoria locurilor unde se construiește.

• Trebuie să avem în vedere faptul că zonele rezidențiale au nevoie de mai multă biodiversitate, de o viață socială activă și de acces facil la spațiile exterioare.
• Se observă în Europa tendința de a pune un accent mai puternic pe transformarea unor clădiri deja existente în loc de a construi mereu structuri noi, tendință care ar trebui adoptată și în România.
• Avem nevoie de artă inclusiv în spațiile publice și în arhitectură pentru că ea ne influențează emoțiile și ne îmbunătățește calitatea vieții și a spațiilor. 
• Mulți arhitecți își doresc ca proiectele lor să fie iubite de toată lumea, însă trebuie să țină minte că acest lucru este imposibil, deci e nevoie de găsirea acelei nișe de public pentru care se dezvoltă proiectul în cauză.
• Putem utiliza arhitectura drept un magnet pentru crearea de comunități de oameni cu gusturi similare. 
• Arhitectura nu trebuie să facă compromisuri, ci să se adreseze acelor oameni și comunități care rezonează cu valorile unei anumite viziuni arhitecturale.

Building HOME Interiors

• Posesia unui spațiu nu este suficientă pentru ca acesta să devină locuința ideală, ci este necesar să ne inspire o emoție pozitivă.
• Designerul trebuie să înțeleagă și să satisfacă nevoile reale ale beneficiarului, fără să eclipseze rezultatul final prin imprimarea proiectului cu propria tușă identitară.
• Este important pentru coerența unui spațiu ca acesta să nu aibă mai mult de 3-5 elemente care ies în evidență. 
• În cazul apartamentelor din complexele rezidențiale noi se urmărește crearea unor personalități diferite pentru spațiile identice printr-un design customizat.
• Arhitecții de interior trebuie să își ajute clienții să înțeleagă ce își doresc și ce nevoi au, iar comunicarea dintre cele două părți trebuie să fie cât mai eficientă posibil. Odată cu educarea beneficiarilor de proiecte se va schimba și calitatea orașului și a locuirii.
• Când este vorba de doi clienți care formează un cuplu se observă de multe ori diferențe de personalitate, care trebuie îmbinate în așa fel încât ambele persoane să se simtă confortabil și reprezentate în acel spațiu.
• Locuința este o extensie a noastră, locul nostru de confort și siguranță, motiv pentru care personalitatea beneficiarilor trebuie întotdeauna luată în considerare de către arhitecții de interior.
• Pentru a obține un spațiu coerent este necesară crearea de conexiuni prin obiecte, lumini și texturi între diferitele elemente ale unui proiect de design interior rezidențial.
• Identitatea spațiului rezidențial se obține printr-un dialog între beneficiar, arhitect, spațiu, timp și resurse.
• În ceea ce privește amenajarea unei locuințe, implicarea designerului de interior este mult mai personală decât în cazul altor tipuri de spații deoarece clientul își pune mult mai multă încredere în arhitectul de interior și are așteptări mai mari.

• Implicarea arhitectului și comunicarea eficientă cu beneficiarul sunt esențiale pentru a obține un rezultat bun în faza de implementare a unui proiect, când pot interveni multe schimbări.
• Arhitecții și designerii de interior trebuie să aibă permanent în vedere faptul că spațiile se amenajează pentru oameni.
• Până acum ceva timp, designul de interior era văzut drept sora vitregă a arhitecturii. Arhitecții au fost mereu priviți cu mare respect pentru ceea ce fac, dar designerii și decoratorii erau considerați oameni care nu au reușit să fie suficient de buni pentru a face arhitectură sau care fac design interior ca un hobby. Însă este demonstrat că ne petrecem peste 80% din timp în spații interioare, de unde derivă și importanța muncii de arhitect de interior, precum și complexitatea și responsabilitatea sa. 
• Un om care urmează să cheltuiască probabil cel mai mare buget din viața lui pe o casă și pe amenajările interioare aferente are nevoie de informare și consiliere, iar arhitecții de interior trebuie să vină în întâmpinarea acestor necesități ale oamenilor.
• Este necesară o entitate care să ajute oamenii să își stabilească obiectivele pentru o locuință nouă, pentru că 2 din 10 clienți de locuințe noi din Europa sunt nefericiți din cauza așteptărilor nerealiste create. 
• Este nevoie ca designerul de interior să acționeze ca un mediator care să aibă grijă de interesele tuturor celor implicați în crearea unei case: beneficiari, furnizori, proiectanți. 
• O propunere către Ordinul Arhitecților ar fi să nu se mai elibereze recepția unei case cât timp beneficiarul nu i-a plătit corect pe toți cei implicați, conform contractului.
• Este nevoie ca toți cei din domeniu să comunice mai mult cu oamenii, inclusiv prin social media, pentru ca mesajul profesional să iasă către publicul larg.

• Este important ca beneficiarilor să li se explice că unele lucruri aparent minore sau opționale sunt de fapt foarte importante în cadrul amenajărilor, arhitecții și designerii de interior fiind responsabili de comunicarea cu oamenii, care ajung să aprecieze mesajele corecte și responsabile.
• Identitatea unei locuințe se găsește la intersecția dintre spațiu, locuitor și arhitect. Uneori arhitectul descoperă că planurile tehnice ale clientului nu sunt realizabile într-un anumit spațiu deoarece acesta are deja o anumită identitate și istorie. 
• O casă devine acasă abia când spațiul e populat de obiectele dragi locuitorului său, aici intervenind rolul arhitectului, care acționează în primul rând ca un liant între informațiile primite de la client și cele furnizate de spațiu. 
• Constrângerile unui spațiu pot fi privite drept elemente generatoare de soluții, care stimulează creativitatea. 
• După familiarizarea cu spațiul se poartă discuții cu clientul despre pasiunile și viața lui pentru a se contura conceptul proiectului, în cazurile în care clientul știe ce vrea. Chiar și când nu știu ce își doresc în mod concret, oamenii caută să obțină un anume „efect wow” la o locuință.
• Rolul arhitectului interior este de fapt de a contribui la bunăstarea clienților prin intermediul spațiului de acasă.
• Datoria arhitectului de interior constă și în a deschide dialogul potrivit cu clienții care nu știu foarte exact ce își doresc, pentru a îi conduce spre răspunsurile care vor ajuta la crearea identității locuinței.
• Piața designului interior este încă emergentă în România și este un moment ideal pentru dezvoltarea acestei activități pentru că oamenii abia încep să-și dea seama ce face de fapt un arhitect de interior. 
• Un interior rezidențial ar trebui să fie un background pentru activitățile noastre, nu un mediu care să fure privirea și atenția, motiv pentru care unii designeri de interior nu optează pentru utilizarea de culori puternice, ci mai degrabă creează o anumită atmosferă prin lumini, texturi și volume.

• O locuință cu personalitate se poate obține numai printr-o abordare de ansamblu a arhitecturii generale și a celei de interior, acestea trebuind în mod ideal să comunice și să se coordoneze pentru a forma un echilibru între funcțional și estetic.
• Este necesar ca relația arhitectului de interior cu beneficiarii să se bazeze pe o cunoaștere bună a celor din urmă, pentru ca experiența de viață din acel spațiu să fie una satisfăcătoare.
• Astăzi este deja o necesitate ca designul interior să includă elemente de wellbeing – noul „luxury lifestyle”. 
• Investițiile smart în piese de design statement sunt importante și pot fi bune atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar.
• Identitatea locuinței derivă din cea a beneficiarilor, pe care designerii de interior trebuie să îi cunoască foarte bine. 
• Pe lângă nevoile funcționale ale unei locuințe avem nevoie să ne și identificăm cu ea, să ne reflecte valorile, să ne trezească emoții pozitive și o stare de bine.
• Arhitecții și designerii de interior au datoria de a realiza locuințe care să vorbească despre locuitorii lor, de a crea o poveste în acele spații.
• Casele sunt de multe ori cele mai importante investiții din viața clienților, din acest motiv sunt foarte importante și la nivel psihologic. 
• O amenajare bună este nu doar frumoasă, ci ne și îmbunătățește calitatea vieții.
• Designul nu ar trebui să se remarce vizual prea mult, ci mai degrabă să nu incomodeze, să fie funcțional și să dea o stare de bine.
• Una din provocările actuale ale designului de interior este amenajarea locuirii într-un spațiu restrâns pentru că nevoile noastre sunt aceleași indiferent de mărimea locuinței noastre.

• Ar trebui să existe pe cât posibil o unitate între arhitectura de exterior și cea de interior într-un proiect rezidențial.
• Uneorii clienții care achiziționează locuințe dintr-un complex rezidențial își doresc un design customizat și upgradat față de ceea ce oferă dezvoltatorul, motiv pentru care apelează la serviciile unui designer de interior.
• Există instanțe în care apar cheltuieli neplanificate, însă printr-o bună comunicare și informare a beneficiarilor din partea echipei de design oamenii înțeleg importanța acestor modificări și sunt în final foarte mulțumiți de rezultate.
• Toți cei care lucrează în domeniul designului de interior sau de produs trebuie să fie conștienți de faptul că lucrurile sunt într-o permanentă și rapidă schimbare, inclusiv tehnologică, evoluție care trebuie constant implementată în activitatea de design pentru a rămâne mereu actuală și proaspătă.
• Designerii, în special cei tineri, ar trebui ajutați să devină conștienți de valoarea lor și să își dezvolte abilitatea de a comunica despre munca și filosofia lor.
• „Responsabilitatea nu este ceva ce este dat, ci ceva ce este luat (asupra ta)” este un principiu pe care trebuie să îl aibă în minte arhitecții și designerii. 
• Profesioniștii din domeniu au nevoie de o formare continuă pentru a rămâne la curent cu schimbările din domeniu și pentru a evolua constant pe plan profesional.
• Designerii trebuie să spună ceea ce gândesc și să comunice cu transparență și sinceritate în practica profesională atât cu clienții, cât și cu echipa și ceilalți colaboratori.
• În acest domeniu creativitatea este obligatorie și trebuie antrenată constant.
• În România, breasla designerilor de interior este destul de tânără, astfel că unele valori trebuie învățate, altele de-a dreptul create. 

• Primul element important în proiectele de design interior este comunicarea, fiind necesar ca profesioniștii să își explice ideile și totodată să știe să asculte. Mulți designeri de interior pur și simplu nu ascultă clientul, motiv pentru care nu înțeleg exact ce își dorește, ce buget și ce timp are la dispoziție. Tocmai de aici poate veni însă acuratețea și organizarea proiectelor sau chiar creativitatea care stă la baza lor. 
• Psihologia este importantă în relația designer-beneficiar pentru că cei dintâi trebuie să știe cum să explice clientului că, printr-o anumită decizie, face o mare greșeală. 
• În acest domeniu este foarte utilă cunoașterea unor elemente practice ale acestui business precum contractele, PR-ul, cum să îți vinzi imaginea ca designer de interior, cum să comunici cu clientul, cum să faci pașii necesari pentru ca proiectul să se realizeze optim sau ce provocări să accepți.
• Este tentant pentru arhitecți să abordeze proiecte foarte îndrăznețe și moderne, dar de multe ori acestea nu reprezintă o soluție fezabilă pentru o dezvoltare pe termen lung și totodată nu crează un spațiu adecvat locuirii.
• Nu trebuie făcute lucruri doar de dragul de a face ceva! O abordare conceptuală, care pornește de la o idee de bază a proiectului, este foarte importantă pentru semnificația proiectului și pentru conturarea elementelor care îl constituie.
• Nimic nu trebuie lăsat la întâmplare, designerul de interior trebuie să aibă sub control întreaga amenajare.
• Pentru unii arhitecți nu este prioritar să își pună amprenta personală, deoarece consideră că un design interior bun se poate construi cu orice elemente primite de la client atâta timp cât povestea pe care acesta își dorește să o exprime prin amenajarea interioară este în totalitate asumată și integrată cu stilul său de viață.

• Arhitectura trebuie înțeleasă ca un întreg din care fac parte construcția, spațiul, lumina, materialele, decorațiunile, peisagistica. O locuință este un univers complex, care trebuie să faciliteze o multitudine de experiențe. 
• Când intri într-o locuință trebuie să ai imediat sentimentul că acolo locuiește cineva, deci să simți atât amprenta locuitorului, cât și funcționalitățile locuinței. 
• „Acasă” este cel mai important loc pentru fiecare dintre noi și spațiul cel mai detaliat în care ne aflăm, de aceea trebuie să fie perfect din toate punctele de vedere. 
• După pandemie, oamenii se așteaptă ca spațiul office să devină mai mult un fel de „acasă” și ca locuința să aibă facilități de lucru la distanță. 
• Anterior, multe branduri de mobilier creau obiecte care să se potrivească atât în spațiile rezidențiale cât și în industria ospitalității, însă situația s-a schimbat semnificativ după pandemie și a revenit focusul puternic pe conceptul de „acasă”. 
• Astăzi este important să nu mai existe diviziuni majore între spațiile de lucru și cele de locuire, pentru că acestea sunt interconectate, fac parte integrantă din viața noastră și trebuie să se poată împleti optim.
• Este important ca arhitecții să fie capabili să asculte ce își dorește beneficiarul fără a trece neapărat lucrurile prin filtrul propriu și ca beneficiarul să se regăsească în stilul arhitectului pe care îl alege, cu alte cuvinte este necesar ca ambele părți să se cunoască și să se înțeleagă reciproc de la început pentru a se ajunge la un proiect de succes.
• Un portofoliu bine prezentat este de mare ajutor pentru că astfel beneficiarii pot vedea în ce măsură rezonează cu viziunea și valorile designerului respectiv.

• Procesul de pre-design este foarte important și trebuie să i se acorde multă atenție, deoarece în această etapă arhitecții pot afla multe informații de la beneficiari și pot contura cele mai bune soluții.
• În procesul de design interior este nevoie de multă empatie și ascultare, precum și de detașarea arhitecților de ideea că ei sunt actorii principali.
• În anumite privințe, școala de arhitectură transmite studenților ideea că arhitectul este cel care dă identitatea unui spațiu, însă acest lucru nu este adevărat. Este important ca lucrurile să fie privite prin lentila acestuia, dar el este în primul rând responsabil de a asculta și a înțelege clientul.
• Arhitecții poartă o serie de discuții personale cu beneficiarii înainte de faza de proiectare pentru a îi cunoaște mai bine și a vedea cum trebuie să evolueze proiectul. De multe ori clientul descoperă la finalul acestui proces lucruri noi despre el însuși și despre spațiul pe care și-l dorește. 
• Dincolo de concept și de punerea în aplicare a unui proiect trebuie să fie o muncă de echipă între arhitect și beneficiar, care în mod evident trebuie să lucreze împreună și nu unul împotriva celuilalt.
• Mulți beneficiari ajung la un anumit arhitect de interior pentru că au văzut și au rezonat cu alte proiecte ale acestuia. Unii arhitecți încearcă să își creeze un stil recognoscibil, un fel de brand personal, alții însă se focusează pe dialogul cu beneficiarii pentru a îi cunoaște mai bine și a amenaja spații care să-i reprezinte pe fiecare.
• Cel mai bun proiect este cel pe care ți-l permiți! Unii clienți optează pentru branduri sau designeri celebri, ceea ce nu e întotdeauna o idee potrivită.
• Dacă spațiul cu care se lucrează are vechime înseamnă că acesta are și o poveste, care trebuie respectată și integrată în designul care se va realiza.

• La clădirile noi există de multe ori elemente structurale incomode sau care prezintă dezavantaje pentru amenajare, însă arhitectului de interior are datoria de a le da funcționalitate și de a le încorpora estetic în soluțiile de design.
• Marea parte a pieței dezvoltărilor imobiliare de astăzi nu creează spații cu poveste sau cu personalitate, însă acestea pot fi însă puse în valoare printr-un design creativ și eficient.
• Flexibilitatea și bugetul beneficiarului, precum și cât de dispus este acesta să aștepte până la finalizarea amenajărilor sunt elemente foarte importante de luat în calcul într-un proiect de design interior. 
• O schimbare observată tot mai frecvent este că acum 80% dintre clienți își doresc automatizarea locuinței cu sisteme smart home, prin care să poată controla toată casa de pe telefon.
• La începutul pandemiei se cerea din ce în ce mai mult amenajarea teraselor și a balcoanelor. Acest trend s-a mai estompat, însă rămâne totuși accentuată dorința oamenilor de evadare fie prin case de vacanță, fie printr-un acces facil la spațiul exterior în locuințe.
• În ultima perioadă interesul pentru designul interior a crescut foarte mult, pentru că oamenii și-au dat seama cât de important e să te simți cu adevărat bine acasă și să ai zone adecvate pentru diferite activități. 
• Clientela arhitecților de interior este formată din ce în ce mai mult de persoane educate, de oameni preocupați de design, care călătoresc, au hobby-uri, sunt foarte atenți la materiale și știu ce își doresc de la locuința lor, lucruri care ușurează munca arhitecților și crește calitatea designului. 
• Dacă în Germania se vede o puternică influență Bauhaus în amenajările rezidențiale, în Spania interioarele sunt curate, minimaliste, cu multă culoare, iar în Franța sunt multe clădiri vechi care trebuie adaptate la confortul modern, identitatea spațiilor rezidențiale din România este mai puțin conturată, dar încep să existe trenduri și cerințe tot mai specifice și informate ale clienților.

• Uneori o căutare prea ferventă a construirii identității unui spațiu duce de fapt la o construcție forțată, venită mai degrabă dintr-o dorință a beneficiarului de a se delimita de ceilalți, de a fi diferit prin spațiul tău, decât ca o consecință a personalității, a stilului de viață și a nevoilor sale. 
• Deși este dificil și problematic, în realitate nu este niciodată prea târziu ca arhitectul să spună nu unui proiect dacă la un moment dat își dă seama că lucrurile nu funcționează în varianta respectivă, retragerea fiind cea mai bună și onestă decizie.
• Când se începe schițarea unui proiect e important să fie definit feeling-ul care se vrea a fi creat în urma respectivei amenajări, acesta fiind cel care contează în primul rând și în funcție de care se pot face diferite schimbări pe parcurs.
• Designul interior trebuie să includă și elemente care provoacă imaginația, care fac oamenii să se gândească, care poate nu determină un efectul wow dorit de oameni, dar include elemente-surpriză.
• Arhitecții de interior trebuie să sfătuiască clienții să se gândească în primul rând la calitatea și la amenajarea spațiului în sine, nu la dotările tehnice ale acestuia. Baza arhitecturii de interior ar trebui să fie foarte low tech, chiar no tech, pentru că elementele de tehnologie se pot adăuga și schimba ulterior, iar trendul actual al supra-tehnologizării spațiilor rezidențiale nu duce la o calitate mai bună a locuirii.

Pe www.romaniaconstruieste.ro și pe paginile de social media @romaniaconstruieste puteți citi pe larg postările și articolele de reflectare a evenimentului Building HOME 2022 International Good Living Forum, organizat de platforma de comunicare România Construiește și BORO Communication, în parteneriat cu:

Partener Instituțional: Ordinul Arhitecților din România

Professional Partners: KONE, Radox, Knauf, Knauf Insulation, Qfort, Austrotherm, PiatraOnline, Tubadzin, Consolight, PlanRadar, Wisniowski, Rockwool

Partener: Atlantis România

Susținători: Ratioterm, Brick, Man and Machine

Urmează Building HEALTH Bucharest International Forum pe 30 septembrie și DEVO Forumul Internațional al Marilor Dezvoltatori pe 6 octombrie.